LEGE
Nr. 82 din 24 decembrie 1991
Legea
contabilităţii
Republicată
Textul
Legii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 629 din 26 august 2002, a fost actualizat în baza actelor normative
modificatoare publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până
la 1 ianuarie 2005:
-
Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 420/2004;
- Legea
nr. 420/2004.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Societăţile comerciale,
societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele
naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste
şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze
şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea
financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune
adaptată la specificul activităţii.
(2) Instituţiile publice,
asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără
scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care
desfăşoară activităţi producătoare de venituri
au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă
contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi,
după caz, contabilitatea de gestiune.
(3) Subunităţile fără
personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care
aparţin persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2), cu sediul sau
domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care
aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în
străinătate au obligaţia să organizeze şi să
conducă contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi.
ART. 2*)
(1)
Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea,
cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea
persoanelor juridice şi fizice prevăzute la art. 1 trebuie să
asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea,
publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia
financiară, performanţa financiară şi fluxurile de
trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în
relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali,
creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile
publice şi alţi utilizatori.
(11) Contabilitatea publică
cuprinde:
a) contabilitatea veniturilor şi
cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi
plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată
pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care
să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale,
precum şi a excedentului sau a deficitului patrimonial;
d) contabilitatea destinată
analizării costurilor programelor aprobate.
(2)
Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii
ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri
şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum şi pentru
întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a
contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat,
fondurilor speciale, precum şi a conturilor anuale de execuţie ale
bugetelor locale.
------------
*) Conform
art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 2 alin. (11)
lit. c) şi d) intră în vigoare la data de 1
ianuarie 2006.
ART. 3
(1)
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda
naţională.
(2)
Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în
moneda naţională, cât şi în valută, potrivit
reglementărilor elaborate în acest sens.
(3) Pentru necesităţile proprii
de informare, persoanele prevăzute la art. 1 pot opta pentru întocmirea
situaţiilor financiare şi într-o altă monedă.
ART. 4
(1) Ministerul
Finanţelor Publice elaborează şi emite norme şi
reglementări în domeniul contabilităţii, planul de conturi
general, modelele situaţiilor financiare, registrelor şi formularelor
comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele
metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora.
(11) Ministerul Finanţelor
Publice elaborează şi emite norme privind contabilitatea în
partidă simplă.
(2)
Normele şi reglementările contabile pentru instituţiile de
credit, unităţile de asigurare-reasigurare, precum şi pentru
unităţile care operează pe piaţa de capital se
elaborează şi se emit de Banca Naţională a României,
Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia Naţională
a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
(3) Elaborarea reglementărilor
prevăzute la alin. (1), (11) şi (2) se face cu consultarea
organismelor profesionale de profil.
ART. 5
(1)
Persoanele prevăzute la art. 1 au obligaţia să conducă
contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească
situaţii financiare anuale.
(2) Categoriile de persoane care pot
ţine contabilitatea în partidă simplă se stabilesc prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
(3) Pentru organizaţii patronale
şi sindicale, precum şi pentru alte categorii de organizaţii fără
scop patrimonial, care nu desfăşoară activităţi
economice, Ministerul Finanţelor Publice aprobă un sistem simplificat
de raportare financiară, având în vedere şi cerinţele
organismelor europene de profil.
ART. 6
(1) Orice
operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în
momentul efectuării ei într-un document care stă la baza
înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ.
(2)
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate
angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi
aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate,
după caz.
ART. 7 ***
Abrogat
ART. 8
(1)
Persoanele prevăzute la art. 1 au obligaţia să efectueze inventarierea
generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la
începutul activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul
funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării
activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de
lege.
(2)
Ministerul Finanţelor Publice poate aproba excepţii de la regula
inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate în
administrarea instituţiilor publice, la propunerea ordonatorilor
principali de credite.
(3) Rezultatul inventarierii se înregistrează
în contabilitate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
ART. 9
(1)
Evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii şi prezentarea
acestora în situaţiile financiare anuale se fac potrivit normelor şi
reglementărilor contabile.
(2) Reevaluarea activelor imobilizate se
face, cu excepţiile prevăzute de reglementările legale, la
valoarea justă a acestora. Valoarea justă se determină pe baza
unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi.
(3) ***
Abrogat
ART. 10
(1) Documentele oficiale de prezentare a
situaţiei economico-financiare a persoanelor prevăzute la art. 1 sunt
situaţiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie
să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare
la activitatea desfăşurată.
(2) Pentru
instituţiile publice documentul oficial de prezentare a situaţiei
patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor
administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri
şi cheltuieli este situaţia financiară trimestrială şi
anuală.
(3) Societăţile-mamă,
definite astfel în reglementările contabile aplicabile grupurilor de
societăţi, întocmesc şi prezintă şi situaţii
financiare anuale consolidate.
CAP. 2
Organizarea şi conducerea contabilităţii
ART. 11
(1)
Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii
la persoanele prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului
de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării
unităţii respective.
(2)
Persoanele prevăzute la art. 1 organizează şi conduc
contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte, conduse de
către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste
persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi
răspund împreună cu personalul din subordine de organizarea şi
conducerea contabilităţii, în condiţiile legii.
(3) Contabilitatea poate fi organizată
şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în
domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice
autorizate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a
contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările
ulterioare, care răspund, potrivit legii.
(4) La persoanele juridice la care
contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte, care nu au
personal calificat încadrat, potrivit legii, sau contracte de prestări de
servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau
juridice autorizate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994
şi care au înregistrat o cifră de afaceri anuală de până la
echivalentul în lei a 50.000 euro, răspunderea pentru ţinerea contabilităţii,
potrivit legii, revine administratorului sau altei persoane care are
obligaţia gestionării unităţii respective.
(5)
Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în
compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual
de muncă, potrivit legii, pot încheia contracte de prestări de
servicii, pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea
situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, cu societăţi
comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate,
conform legii. Încheierea contractelor se face cu respectarea
reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi
servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu
această destinaţie.
ART. 12
Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare,
numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea
de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în
contabilitate, sunt interzise.
ART. 13
(1)
Contabilitatea imobilizărilor se ţine pe categorii şi pe fiecare
obiect de evidenţă.
(2)
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai
valoric, în condiţiile stabilite de reglementările legale.
ART. 131
Înregistrarea în contabilitate a
elementelor de activ se face la costul de achiziţie, de producţie sau
la valoarea justă pentru alte intrări decât cele prin achiziţie
sau producţie, după caz.
ART. 132
Creanţele şi datoriile se
înregistrează în contabilitate la valoarea nominală.
ART. 14
Valoarea acţiunilor
emise sau a altor titluri, precum şi vărsămintele efectuate în
contul capitalului subscris se reflectă distinct în contabilitate.
ART. 15
Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte
creanţe şi obligaţii se ţine pe categorii, precum şi
pe fiecare persoană fizică sau juridică.
ART. 16
(1)
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după
natura sau destinaţia lor, după caz.
(2)
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura
sau sursa lor, după caz.
(3) Contabilitatea veniturilor şi
cheltuielilor bugetului general consolidat se ţine pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare.
ART. 17
(1) Contabilitatea instituţiilor
publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a
cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit
bugetului aprobat.
(2) Pentru finanţarea cheltuielilor în
limita prevederilor din bugetele aprobate, instituţiile publice au
obligaţia organizării şi conducerii evidenţei
angajamentelor bugetare şi legale în conformitate cu normele metodologice
elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.
ART. 18
(1) În contabilitate, profitul sau
pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului
financiar. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se
efectuează, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar.
(2)
Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la
închiderea acestuia.
(3) Repartizarea profitului se
înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea
situaţiilor financiare anuale.
(4) Pierderea contabilă reportată
se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat,
din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării
generale a acţionarilor sau asociaţilor.
(5) La
instituţiile publice rezultatul execuţiei bugetare se stabileşte
anual prin închiderea conturilor de cheltuieli efective şi a conturilor de
surse din care au fost efectuate.
CAP. 3
Registrele
de contabilitate
ART. 19
Registrele de contabilitate obligatorii
sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare. Întocmirea,
editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează
conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.
ART. 20
Registrele de contabilitate se
utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia
acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate
încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul
operaţiunilor contabile efectuate.
ART. 21
Pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte
balanţa de verificare, cel puţin anual, la încheierea
exerciţiului financiar, sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare
periodice.
ART. 22
Persoanele prevăzute la art. 1 care
utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au
obligaţia să asigure prelucrarea datelor înregistrate în
contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul
şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice.
ART. 23
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor determinate de
fuziunea, divizarea sau încetarea, potrivit legii, a activităţii
persoanelor prevăzute la art. 1 se face pe baza documentelor corespunzătoare
întocmite în asemenea situaţii.
ART. 24
Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare, precum şi
documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor
prevăzute la art. 1, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii
exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu
excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de
ani.
ART. 25
În caz de
pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua
măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la
constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop.
CAP. 4
Situaţii financiare anuale
ART. 251*)
(1) Exerciţiul financiar
reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile
financiare anuale şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic.
(2) Durata exerciţiului financiar este
de 12 luni.
(3) Exerciţiul financiar poate fi
diferit de anul calendaristic:
a) pentru sucursalele cu sediul în România,
care aparţin unei persoane juridice străine, cu excepţia
instituţiilor de credit, entităţilor autorizate de Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare şi societăţilor de
asigurare, dacă exerciţiul financiar diferă pentru societate;
b) pentru filialele consolidate ale
societăţii-mamă, precum şi pentru filialele filialelor, cu
excepţia instituţiilor de credit, entităţilor autorizate de
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi
societăţilor de asigurare, dacă exerciţiul financiar
diferă pentru societatea-mamă.
(4) Exerciţiul financiar al
unităţilor nou-înfiinţate începe la data înfiinţării,
potrivit legii.
(5) Exerciţiul financiar al unei
persoane juridice care se lichidează începe la data încheierii
exerciţiului financiar anterior şi se încheie în ziua precedentă
datei când începe lichidarea. Perioada de lichidare este considerată un
exerciţiu financiar, indiferent de durata sa.
(6) Situaţiile financiare anuale
consolidate ale unei societăţi-mamă se întocmesc pentru
acelaşi exerciţiu financiar aplicabil situaţiilor financiare
anuale ale societăţii-mamă. Dacă exerciţiul financiar
al filialelor diferă de exerciţiul financiar aplicabil
societăţii-mamă, situaţiile financiare anuale consolidate
pot fi întocmite la o altă dată pentru a ţine cont de
exerciţiul financiar al majorităţii sau al celor mai importante
dintre societăţile consolidate.
(7) Exerciţiul financiar pentru
instituţiile publice este anul bugetar.
------------
*) Conform
art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 251 alin.
(3) şi (6) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.
ART. 26*)
(1) Persoanele prevăzute la art. 1 au
obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale,
inclusiv în situaţia fuziunii, divizării sau încetării
activităţii acestora, în condiţiile legii.
(2) Ministerul Finanţelor Publice
poate stabili întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare şi
la alte perioade decât anual, în cadrul exerciţiului financiar.
(3) Pentru persoanele juridice care
aplică reglementări contabile conforme cu Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară situaţiile financiare
anuale se compun din bilanţ, cont de profit şi pierdere,
situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor
de trezorerie, politici contabile şi note explicative.
(4) Persoanele juridice care nu îndeplinesc
criteriile stabilite pentru aplicarea reglementărilor prevăzute la
alin. (3) aplică reglementări contabile conforme cu directivele
europene şi întocmesc situaţii financiare anuale, care se compun din
bilanţ, cont de profit şi pierdere, politici contabile şi note
explicative.
(5) Criteriile menţionate la alin. (4)
şi categoriile de persoane care aplică reglementările
prevăzute la alin. (3) şi (4) se stabilesc prin ordin al ministrului
finanţelor publice.
(6) Pentru persoanele juridice
fără scop patrimonial situaţiile financiare anuale se compun din
bilanţ, contul rezultatului exerciţiului, politici contabile şi
note explicative.
(7) Situaţiile financiare anuale
constituie un tot unitar şi sunt însoţite de raportul
administratorilor.
(8) Pentru sucursalele din România ale
instituţiilor de credit şi ale altor instituţii financiare cu
sediul în străinătate, instituţiile prevăzute la art. 4
alin. (2) stabilesc conţinutul situaţiilor financiare anuale care
trebuie publicate de aceste sucursale. Instituţiile respective stabilesc
şi cerinţele referitoare la informaţiile privind activitatea
proprie a sucursalelor, care trebuie publicate de sucursalele respective în
situaţia în care acestea nu sunt obligate să publice situaţii
financiare anuale referitoare la activitatea proprie.
(9) Instituţiile publice întocmesc
situaţii financiare trimestriale şi anuale, conform normelor
elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.
------------
*) Conform
art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 26 alin. (3) şi
(4) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.
ART. 261
Raportul anual cuprinde situaţiile
financiare anuale, raportul administratorilor, raportul de audit
sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi propunerea de
distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
ART.
262
Situaţiile financiare anuale vor fi
însoţite de o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la
art. 11 alin. (1) prin care îşi asumă răspunderea pentru
întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că:
a) politicile contabile utilizate la
întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu
reglementările contabile aplicabile;
b) situaţiile financiare anuale
oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei
financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea
desfăşurată;
c) persoana juridică îşi
desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.
ART. 263*)
O societate-mamă trebuie să
întocmească atât raport anual pentru propria activitate, cât şi
raport anual consolidat.
------------
*) Conform
art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 263
intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.
ART. 264*)
(1) Obiectivul situaţiilor financiare
anuale consolidate este de a oferi o imagine fidelă a poziţiei
financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii
referitoare la activitatea grupului, potrivit reglementărilor contabile
aplicabile.
(2) Situaţiile financiare anuale
consolidate constituie un tot unitar. Acestea cuprind bilanţul consolidat,
contul de profit şi pierdere consolidat, precum şi celelalte
componente, respectiv informaţii referitoare la activitatea grupului,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, politici contabile şi
note explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, şi vor
fi făcute publice împreună cu situaţiile financiare anuale
individuale ale societăţii-mamă.
------------
*) Conform
art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 420/2004, prevederile art. 264
intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006.
ART. 27
(1)
Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice prevăzute la
art. 26 alin. (3) sunt supuse auditului financiar,
care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau
juridice autorizate, potrivit legii.
(2) Sunt
supuse, de asemenea, auditului financiar
situaţiile financiare întocmite cu ocazia fuziunii, divizării sau
încetării activităţii persoanelor prevăzute la art. 26
alin. (3).
(3)
Persoanele juridice prevăzute la art. 26 alin. (3) au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale pe
perioada premergătoare aplicării reglementărilor armonizate, în
condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor Publice şi
instituţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), după caz.
(4) Criteriile în funcţie de care
situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice prevăzute la
art. 26 alin. (4) sunt supuse auditului financiar se
stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice. Verificarea de
către cenzori a situaţiilor financiare anuale se efectuează
potrivit legii.
ART. 28
(1) Persoanele juridice care
organizează contabilitatea în partidă dublă trebuie să
publice situaţiile financiare anuale. Fac obiectul publicării
situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor şi raportul
de audit sau raportul comisiei de cenzori, după
caz. Aceste prevederi se aplică şi sucursalelor înregistrate în
România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul în
străinătate, precum şi societăţilor-mamă care
întocmesc situaţii financiare consolidate.
(2) Acţionarii şi angajaţii
unei societăţi au dreptul să se informeze în legătură
cu situaţiile financiare anuale la sediul social al societăţii
sau al societăţii-mamă, fără nici o discriminare.
(3) Situaţiile financiare anuale se
păstrează timp de 50 de ani.
(4) În caz de încetare a
activităţii persoanelor prevăzute la art. 1, situaţiile
financiare anuale, precum şi registrele şi celelalte documente la
care se referă art. 24 se predau la arhivele statului, în conformitate cu
prevederile legale în materie.
ART. 29
(1) Pentru asigurarea informaţiilor
destinate sistemului instituţional al statului, un exemplar al
situaţiilor financiare anuale se depune la direcţia generală a
finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti,
sau, după caz, la Direcţia generală de administrare a marilor
contribuabili, astfel:
a) persoanele prevăzute la art. 26
alin. (3), în termen de 150 de zile de la încheierea exerciţiului
financiar;
b) persoanele prevăzute la art. 26
alin. (4) şi (6), în termen de 120 de zile de la încheierea
exerciţiului financiar;
c) persoanele care, de la constituire, nu
au desfăşurat activitate vor depune o declaraţie în acest sens,
în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.
Prevederile prezentului alineat se aplică până la data de 31
decembrie 2006, inclusiv pentru situaţiile financiare aferente
exerciţiului financiar al anului 2006.
(2)
Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice, ai căror
conducători au calitatea de ordonator de credite, depun un exemplar din
situaţiile financiare trimestriale şi anuale la organul ierarhic
superior, la termenele stabilite de acesta.
(3) Ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, alte
autorităţi publice, instituţiile publice autonome şi
unităţile administrativ-teritoriale, ai căror conducători
au calitatea de ordonator principal de credite, depun la Ministerul
Finanţelor Publice un exemplar din situaţiile financiare trimestriale
şi anuale, potrivit normelor şi la termenele stabilite de acesta.
CAP. 5
Contabilitatea trezoreriei statului şi a instituţiilor publice
ART. 30
(1)
Contabilitatea trezoreriei statului se organizează şi
funcţionează pe principiul execuţiei de casă şi
asigură înregistrarea operaţiunilor de încasări şi
plăţi în conturi de venituri şi cheltuieli deschise pe bugete,
ordonatori de credite şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare
stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.
(2) În contabilitatea trezoreriei statului
se deschid, pe seama ordonatorilor de credite, conturi distincte pentru
creditele deschise şi repartizate şi pentru cheltuielile efectuate
din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul
Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,
bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele locale, precum şi
conturi de disponibilităţi din care se pot efectua plăţi.
(3)
Contabilitatea trezoreriei statului asigură informaţii cu privire la
derularea execuţiei bugetare în condiţii de echilibru financiar,
aprobată anual prin lege pentru fiecare buget, precum şi în limita
disponibilităţilor aflate în conturi.
(4) În
contabilitatea trezoreriei statului se reflectă, în conturi distincte,
împrumuturile de stat interne şi externe primite pentru finanţarea
deficitelor bugetare, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute de
lege, plasamentele financiare efectuate din contul curent general al trezoreriei
statului, precum şi depozitele atrase de la instituţiile financiare
şi de la persoane fizice.
(5) Contabilitatea trezoreriei statului se
organizează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi al
unităţilor sale subordonate şi cuprinde operaţiunile
privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor
pentru şomaj şi bugetelor locale, gestiunea datoriei publice interne
şi externe, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate în
contul organelor administraţiei publice centrale şi locale.
(6)
Organizarea şi conducerea contabilităţii trezoreriei statului se
efectuează potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice.
(7) Ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, alte
autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum
şi instituţiile din subordinea acestora, ai căror
conducători au calitatea de ordonator de credite, organizează şi
conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate,
precum şi a angajamentelor şi a plăţilor efectuate,
potrivit bugetului aprobat.
ART. 31
(1)
Contabilitatea execuţiei bugetelor locale se organizează şi se
conduce la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit
normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice şi
asigură înregistrarea operaţiunilor privind: drepturile constatate,
veniturile încasate, cheltuielile efectuate în executarea bugetelor locale,
precum şi obligaţiile cu termene legale de plată până la
data de 31 decembrie; evidenţa subvenţiilor primite de la bugetul de
stat şi de la celelalte bugete, precum şi a sumelor defalcate din
bugetul de stat, potrivit legii; gestiunea datoriei publice locale interne
şi externe; stabilirea rezultatului execuţiei bugetelor locale prin
închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.
(2) Unităţile
administrativ-teritoriale, instituţiile şi serviciile publice de
subordonare locală, care au personalitate juridică şi ai
căror conducători au calitatea de ordonator de credite,
organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a
veniturilor încasate, precum şi a angajamentelor şi a
plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.
ART. 32
(1)
Contabilitatea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se
organizează şi se conduce în cadrul Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei şi al
unităţilor subordonate, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor
Publice şi asigură înregistrarea operaţiunilor privind:
drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile efectuate în
executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi
obligaţiile cu termene legale de plată până la data de 31
decembrie; evidenţa subvenţiilor primite de la bugetul de stat;
stabilirea rezultatului execuţiei bugetului asigurărilor sociale de
stat prin închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.
(2) Instituţiile publice cu
personalitate juridică, finanţate din bugetul asigurărilor
sociale de stat, ai căror conducători au calitatea de ordonator de
credite, organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate
şi a veniturilor încasate, precum şi a angajamentelor şi a
plăţilor efectuate, potrivit bugetului aprobat.
ART. 33
(1)
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual bilanţul
instituţiilor publice.
(2)
Obiectul principal al bilanţului instituţiilor publice îl constituie
patrimoniul statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale,
cuprinzând domeniul public şi cel privat, inclusiv solul,
bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu
potenţial economic, evaluate în expresie bănească, după
metodologia stabilită de fiecare minister, autoritate a
administraţiei publice centrale sau locale, după caz.
(3)
Evidenţa în unităţi fizice sau valorice, după caz, a
fondului funciar, fondului forestier, rezervelor de substanţe minerale
utile şi a celorlalte resurse naturale ale solului şi subsolului se
realizează de către unităţile care administrează,
exploatează şi folosesc bunurile respective.
(4) La
încheierea exerciţiului financiar, în contabilitatea trezoreriei statului
se procedează la încheierea execuţiei bugetare potrivit normelor
metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice, după cum
urmează:
a)
încheierea execuţiei bugetului de stat se efectuează de către
unităţile teritoriale ale trezoreriei statului;
b)
încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se
efectuează de către unităţile Ministerului Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei;
c) încheierea
execuţiei bugetelor locale se efectuează de ordonatorii principali de
credite ai bugetelor locale.
(5)
Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte trimestrial şi anual
bilanţul general al trezoreriei statului, în structura stabilită de
acesta, care se aprobă în condiţiile legii.
ART. 34
Bilanţul anual al instituţiilor publice, în structura
stabilită de Ministerul Finanţelor Publice, se prezintă
Guvernului o dată cu contul general anual de execuţie a bugetului de
stat.
CAP. 6
Contravenţii
şi infracţiuni
ART. 35
Constituie
contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte,
dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât,
potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
1.
deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare,
numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea
de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în
contabilitate;
2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul
Finanţelor Publice cu privire la:
a) utilizarea
şi ţinerea registrelor de contabilitate;
b)
întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile
pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a
acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora,
precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;
c)
efectuarea inventarierii;
d)
întocmirea şi auditarea situaţiilor
financiare anuale;
e) întocmirea şi depunerea
situaţiilor financiare periodice stabilite potrivit legii;
f) nedepunerea declaraţiei din care să rezulte
că persoanele prevăzute la art. 1 nu au desfăşurat
activitate;
g) publicarea situaţiilor financiare
anuale, potrivit legii.
3.
prezentarea de situaţii financiare care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei
raportoare.
ART. 36
(1) Contravenţia prevăzută
la art. 35 pct. 2 lit. g)
se sancţionează cu amendă de la 20.000.000 lei la 300.000.000
lei, cea prevăzută la pct. 1, cu
amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. c) şi d), cu
amendă de la 4.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. a) şi b), cu
amendă de la 3.000.000 lei la 40.000.000 lei, cea prevăzută la pct. 2 lit. e), cu amendă de
la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cea prevăzută la pct. 3, cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000
lei, iar cea prevăzută la pct. 2 lit. f), cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000
lei. Criteriile în funcţie de care se stabileşte nivelul amenzii se corelează
cu nivelul cifrei de afaceri.
(11) Amenda pentru neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 35 pct. 2 lit. e) este de la
10.000.000 lei la 30.000.000 lei, dacă perioada de întârziere pentru
întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice este
cuprinsă între 15 şi 30 de zile lucrătoare, şi de la
15.000.000 lei la 45.000.000 lei, dacă perioada de întârziere
depăşeşte 30 de zile lucrătoare.
(2)
Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, poate modifica
nivelul amenzilor prevăzute la alin. (1) în funcţie de rata
inflaţiei.
(3)
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de
persoanele cu atribuţii de control financiar şi de alte persoane
anume împuternicite de Ministerul Finanţelor Publice.
(4) Amenzile contravenţionale
prevăzute la alin. (1) şi (11) se suportă de
persoanele vinovate.
(5)
Contravenţiilor prevăzute la art. 35 le sunt aplicabile
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic
al contravenţiilor*).
----------
*)
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 a fost aprobată şi
modificată prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002.
ART. 37
Efectuarea
cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi
omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate,
având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor,
rezultatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi de pasiv
ce se reflectă în bilanţ, constituie infracţiunea de fals
intelectual şi se pedepseşte conform legii.
CAP. 7
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 38
(1) În
termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi Ministerul
Finanţelor Publice va elabora normele şi reglementările contabile
simplificate, armonizate cu directivele europene*).
(2)
Ministerul Finanţelor Publice şi instituţiile prevăzute la
art. 4 alin. (2) din prezenta lege vor elabora şi vor actualiza permanent
reglementările contabile aplicabile persoanelor prevăzute la art. 1.
------------
*) A se
vedea Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele
europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 şi
nr. 279 bis din 25 aprilie 2002, reglementări care se aplică începând
cu data de 1 ianuarie 2003.
ART. 39
Ministerul
Finanţelor Publice exercită controlul asupra modului în care se
aplică prevederile prezentei legi.
ART. 40
Prezenta
lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1992*).
------------
*) A se
vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.
ART. 41
Prevederile prezentei legi se aplică şi
subunităţilor fără personalitate juridică, cu sediul
în străinătate, ce aparţin persoanelor prevăzute la art. 1,
cu sediul sau domiciliul în România, cât şi subunităţilor cu
sediul în România, ce aparţin unor persoane juridice ori fizice cu sediul
sau domiciliul în străinătate.
ART. 42
Pentru dezvoltarea cadrului
instituţional în domeniul contabilităţii şi al profesiei
contabile, se reorganizează Colegiul Consultativ al
Contabilităţii. Modul de organizare şi funcţionare,
atribuţiile şi sursele de finanţare ale acestuia se stabilesc
prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului
Consultativ al Contabilităţii, care se aprobă prin hotărâre
a Guvernului, ce va fi promovată până la data de 31 martie 2005.
ART. 43
Pe data
intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- Decretul
nr. 375/1956 privind reconstituirea actelor, documentelor şi
evidenţelor cu conţinut financiar pierdute, sustrase sau distruse,
publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 4 august 1956;
-
Hotărârea nr. 1.885 din 28 decembrie 1970 cu privire la organizarea
şi conducerea contabilităţii, atribuţiile şi
răspunderile conducătorului compartimentului financiar-contabil,
publicată în Buletinul Oficial nr. 156 din 29 decembrie 1970;
-
Hotărârea nr. 1.533/1973 privind formularele cu regim special, publicată
în Buletinul Oficial nr. 189 din 2 decembrie 1973;
-
Hotărârea nr. 1.116/1975 privind îmbunătăţirea analizei pe
bază de bilanţ, creşterea operativităţii şi
calităţii informaţiilor cu privire la rezultatele
economico-financiare ale unităţilor socialiste de stat,
publicată în Buletinul Oficial nr. 127 din 5 decembrie 1975;
-
Hotărârea Guvernului nr. 252/1996 privind regimul diferenţelor de
curs valutar aferente capitalului social în devize şi alte operaţiuni
aplicabile începând cu bilanţul contabil cu termen de depunere până
la 15 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu modificările ulterioare;
-
Hotărârea Guvernului nr. 483/1996 privind prestarea serviciilor în
domeniul contabilităţii, verificarea şi certificarea
bilanţului contabil în baza prevederilor Legii contabilităţii
nr. 82/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137
din 2 iulie 1996, cu modificările ulterioare;
-
Hotărârea Guvernului nr. 22/1998 privind unele măsuri pentru
reflectarea în contabilitatea agenţilor economici a unor operaţiuni
economico-financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 34 din 29 ianuarie 1998;
- orice
alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi*).
------------
*)
Liniuţele 5 - 7 ale art. 43 au fost introduse prin Ordonanţa
Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii
contabilităţii nr. 82/1991, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 310/2002.