AL INTREPRINZATORULUI INCEPATOR
comercianti persoane fizice
si asociatii familiale
2003
1.
Cui se adreseaza acest ghid?
Ghidul fiscal al comerciantului incepator se
adreseaza persoanelor fizice române cu domiciliul în România, care
desfăşoară fapte de comerţ.
Notă
: Persoana fizică care desfăşoară,
prin forţe proprii, activităţi economice în mod independent,
precum şi persoanele fizice care sunt membri ai asociaţiilor
familiale, fără a implica raporturi de muncă faţă de
un angajator, au, potrivit legii, calitatea de angajat propriu. Ca urmare, Persoanele
fizice care desfăşoară activităţi comerciale în mod
independent şi asociaţiile familiale autorizate în condiţiile
legii nu pot angaja persoane cu contract individual de muncă pentru
desfăşurarea activităţilor autorizate
Calitatea
de angajat propriu se referă la dreptul de a fi asigurat în sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, al
asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor
pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de legile care reglementează
aceste domenii.
2. Ce sunt faptele de comerţ ?
Potrivit
art. 15 pct. 4 din Normelor Metodologice date in aplicarea OG7/2001 privind
impozitul pe venit, principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:
- activităţi de producţie;
- activităţi de cumpărare
efectuate în scopul revânzării;
- organizarea de spectacole culturale,
sportive, distractive şi altele asemenea;
- activităţi al căror scop
este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un
intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de
agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu
prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost
încheiat contractul;
- vânzarea în regim de consignaţie a
bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi
comercializate;
- activităţi de editare,
imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele
asemenea;
- transport de bunuri şi de persoane;
- alte activităţi definite în Codul
comercial.
2.
Procedura autorizarii comerciantilor persoane
fizice si asociatii familiare
3.1 Conditii legale
Persoanele
fizice care doresc sa desfasoare activitati comerciale, trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fi împlinit vârsta de 16 ani, cu
excepţia celor care desfăşoară activităţi
comerciale în mod independent sau a
reprezentanţilor asociaţiei familiale, care trebuie să fi
împlinit vârsta de 18 ani;
b) starea sănătăţii,
dovedită cu certificat medical eliberat în condiţiile legii, să
le permită desfăşurarea activităţii pentru care se
solicită autorizaţia;
c) să aibă calificarea
necesară desfăşurării activităţii comerciale
pentru care se solicită autorizaţia;
d) să posede autorizaţia
specială emisă de organele competente, potrivit legii, pentru
desfăşurarea activităţilor comerciale a căror
exercitare necesită o autorizare specială, conform legii;
e) să nu fi fost condamnaţi prin
hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru
săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 281 din Codul
penal, a altor infracţiuni privind regimul legal stabilit pentru unele
activităţi economice sau a infracţiunii de fals.
3.2.
Obligaţia deţinerii autorizatiei
Persoana
fizică care desfăşoară activităţi comerciale în
mod independent şi asociaţia familială trebuie să
deţină autorizaţia eliberată în condiţiile legii.
Persoana
fizică ce desfăşoară activităţi economice în mod
independent şi asociaţia familială au dreptul de a deţine
câte o singură autorizaţie.
3.2 Cine elibereaza autorizatia ?
Autorizaţia
pentru desfăşurarea de către persoane fizice a unor
activităţi comerciale în mod independent, precum şi pentru
înfiinţarea şi funcţionarea de asociaţii familiale, se
eliberează, la cerere, de către primarii comunelor, oraşelor,
municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului Bucureşti, pe a căror rază
teritorială îşi au domiciliul persoanele fizice.
Nota: Pentru eliberarea
autorizaţiei asociaţiei familiale, în cazul în care membrii
asociaţiei familiale au domiciliul în municipiul Bucureşti, în sectoare
diferite, competenţa de eliberare a autorizaţiei aparţine
primarului sectorului pe a cărui rază teritorială îşi are
domiciliul persoana din iniţiativa căreia se înfiinţează
asociaţia familială.
Persoana din iniţiativa căreia se înfiinţează
asociaţia familială va declara pe propria răspundere, sub
sancţiunea legii penale, la primăria sectorului la care solicită
obţinerea autorizaţiei, că asociaţia familială nu a
fost autorizată să desfăşoare activităţi
comerciale în mod independent şi de primarul unui alt sector al
municipiului Bucureşti.
3.4.
Ce documente trebuie sa depuna solicitantul pentru obţinerea
autorizaţiei ?
În
vederea emiterii autorizaţiei prevăzute de lege, persoana fizică
sau reprezentantul asociaţiei familiale, cetăţean român, trebuie
să depună la registratura primăriei unităţii
administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială îşi
are domiciliul, o documentaţie care va cuprinde:
a) cererea-tip, semnată de solicitant
sau, în cazul înfiinţării asociaţiei familiale, semnată de
toţi membrii acestei asociaţii;
b) cazierul judiciar al persoanei solicitante
sau al fiecărui membru al asociaţiei familiale, din care să
rezulte că nu a săvârşit infracţiuni în legătură
cu activitatea economică pe care doreşte să o
desfăşoare;
c) copii certificate de secretarul
primăriei de pe actul de identitate al persoanei solicitante sau,
după caz, al fiecărui membru al asociaţiei familiale;
d) certificatul medical eliberat în
condiţiile legii, privind starea sănătăţii persoanei
fizice, respectiv a fiecărui membru al asociaţiei familiale, care
să le permită desfăşurarea activităţii pentru
care se solicită autorizaţia, în original;
e) copii certificate de secretarul
primăriei de pe documentele care atestă calificarea profesională
a persoanei fizice, respectiv a membrilor asociaţiei familiale şi,
după caz, de pe autorizaţia specială emisă de organele
competente, potrivit legii;
f) copii certificate de secretarul
primăriei de pe documentele doveditoare a dreptului de folosinţă
al persoanei fizice/membrilor asociaţiei familiale asupra
spaţiului/spaţiilor în care se vor desfăşura
activităţile principale şi, după caz,
activităţile secundare, care fac obiectul autorizării;
g) copii certificate de secretarul
primăriei de pe autorizaţia specială;
h) după caz, declaraţiile pe
propria răspundere pentru acordurile şi avizele emise de către
instituţiile abilitate sau documentele necesare pentru obţinerea
acestor acorduri şi avize;
i)cererea
de înregistrare în registrul comerţului şi la organele fiscale
teritoriale, prevăzută în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului
nr.1.047/2003 pentru stabilirea modelului şi conţinutului cererii de
înregistrare şi ale certificatului de înregistrare în registrul
comerţului, completată în dublu exemplar;
j)certificat
de cazier fiscal;
Notă:
Certificatul de cazier fiscal se elibereaza de catre directia generala a
finantelor publice a judetului sau a municipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi
are domiciliul, resedinta sau sediul contribuabilul, dupa caz.
De
reţinut: Pentru cetăţenii români,
instituţiile abilitate pot elibera, la cerere, adeverinţe prin care
să se confirme eliberarea certificatelor prevăzute la lit. b), c)
şi e) de mai sus, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Cetăţenii
români care au obţinut o calificare în străinătate trebuie
să depună, în vederea autorizării, după caz, atestatul de
recunoaştere şi echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului prin Centrul Naţional de
Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, pentru documentele care au
fost dobândite în sistemul de învăţământ, sau atestatul de
recunoaştere a calificării obţinute în afara sistemului de
învăţământ, eliberat de Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei.
3.5.
Cum se probează pregătirea profesională de specialitate ?
Se
consideră că au calificarea cerută de activitatea economică
(comerţ) pentru care solicită autorizarea persoanele fizice care au
pregătire profesională de specialitate sau competenţele necesare
desfăşurării acelei activităţi.
Pregătirea profesională de
specialitate sau competenţele, prevăzute de lege, pot fi dovedite cu
următoarele documente, după caz:
a) diploma sau certificatul de absolvire a
unei instituţii de învăţământ profesional, preuniversitar
sau universitar, eliberată în condiţiile legii, în specialitatea
pentru care se solicită autorizarea;
b) certificatul de absolvire a unei forme de
pregătire profesională, organizată în condiţiile legii în
vigoare la data eliberării acestuia;
c) certificatul de competenţă
profesională, eliberat de instituţiile abilitate conform
legislaţiei în vigoare;
d) cartea de meşteşug
obţinută în condiţiile prevăzute de actele normative în
vigoare la data eliberării acesteia;
e) alte acte doveditoare care atestă
pregătirea profesională, potrivit legii.
3.6. Ce trebuie să cuprindă
autorizatia ?
Autorizaţia
va cuprinde în mod obligatoriu:
a) datele de identificare a emitentului
autorizaţiei;
b) datele de identificare a persoanei fizice
care va desfăşura activităţi economice în mod independent/a
persoanei din iniţiativa căreia se înfiinţează
asociaţia familială şi a membrilor acesteia;
c) activitatea principală şi,
după caz, activităţile secundare pentru care se eliberează
autorizaţia, codificate conform Clasificării
activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, actualizată prin Ordinul
preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 601/2002;
d) clasă de 4 cifre;
e) locul de desfăşurare a
activităţii principale şi, după caz, a
activităţilor secundare;
f) durata de valabilitate a
autorizaţiei;
g) data eliberării autorizaţiei
şi numărul de înregistrare al acesteia.
3.7.
Durata de valabilitate a autorizaţiei
Autorizaţia
este valabilă pe perioada în care sunt îndeplinite condiţiile
pentru exercitarea activităţii care a făcut obiectul
autorizării.
3.8.
Obligaţia de a comunica orice modificare intervenită
Persoana autorizată are obligaţia
să aducă la cunoştinţă emitentului autorizaţiei
orice modificare intervenită cu privire la condiţiile legale prevăzute
de lege.
3.9. Obligatia desfasurarii numai a
activitatilor autorizate;
Persoanele
fizice care desfăşoară activităţi economice în mod
independent şi asociaţiile familiale au dreptul să
desfăşoare numai activităţile pentru care sunt autorizate.
Pentru
desfăşurarea altei activităţi, care nu este
prevăzută în autorizaţie, este necesară completarea
autorizaţiei potrivit prevederilor legii.
3.10.
In cat timp se elibereaza autorizatia ?
După
depunerea de către solicitant a documentaţiei menţionate la cap.3,
pct. 3.4., primăria unităţii administrativ-teritoriale
efectuează procedurile pentru obţinerea acordurilor şi avizelor
ce se eliberează de instituţiile abilitate, potrivit
dispoziţiilor legale, necesare desfăşurării
activităţilor, precum şi a autorizaţiei speciale
prevăzute de lege, după caz.
Eliberarea
autorizaţiei prevăzute de lege se face în termen de 15 zile de la
data emiterii de către instituţiile abilitate a acordurilor şi
avizelor, precum şi a autorizaţiei speciale prevăzute de lege,
după caz.
3.11.
Anularea autorizatiei;
Anularea
autorizaţiei se realizează în baza cererii de renunţare sau când
una dintre condiţiile de acordare nu mai este îndeplinită.
Cererea de renunţare la autorizaţie
se adresează în scris autorităţii administraţiei publice
locale emitente de către persoana fizică care
desfăşoară activităţi economice în mod independent sau
de către reprezentantul asociaţiei familiale şi se
soluţionează în termen de 15 zile lucrătoare de la data
înregistrării cererii.
Dacă
ulterior datei emiterii autorizaţiei persoana autorizată nu mai
îndeplineşte condiţiile legale de desfăşurare a
activităţii economice respective, autorizaţia îşi pierde
valabilitatea, anularea urmând a fi înscrisă la pct. 10 al
autorizaţiei deţinute.
3.12. Solicitarea unei noi autorizaţii
Persoana
fizică care desfăşoară activităţi economice în
mod independent sau asociaţia familială căreia i-a fost
anulată autorizaţia ca urmare a aplicării unei sancţiuni
poate solicita o nouă autorizare numai după expirarea unui an de la comunicarea
măsurii de anulare, rămasă definitivă.
Persoana
fizică care desfăşoară activităţi economice în
mod independent sau asociaţia familială căreia i-a fost
anulată a doua oară autorizaţia ca urmare a aplicării unei
sancţiuni poate solicita o nouă autorizare numai după expirarea
a 3 ani de la comunicarea ultimei măsuri de anulare, rămasă
definitivă.
În
cazul în care persoana fizică care desfăşoară
activităţi economice în mod independent sau asociaţia
familială solicită o nouă autorizare fără respectarea
termenelor legale, mai sus menţionate, cererea va fi respinsă ca
inadmisibilă.
3.13. Sanctiuni
Potrivit
art.13 din Legea nr.507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea
unor activităţi economice de către persoane fizice,
neînregistrarea asociaţiilor familiale sau a persoanelor fizice care
desfăşoară activităţi economice la Registrul
comerţului sau la organele fiscale teritoriale se sancţionează
conform prevederilor legale în vigoare.
Potrivit
art.16 din acelaşi act normativ, exercitarea de către persoanele
fizice sau asociaţiile familiale de activităţi economice
fără autorizaţie constituie infracţiune şi se
pedepseşte potrivit legii penale.
4.Obţinerea certificatului de înregistrare si
atribuirea codului unic de inregistrare
Primăria unităţii administrativ-teritoriale pe a carei
raza isi are resedinta contribuabilul transmite o copie de pe autorizaţia
emisă, certificată pentru conformitate cu originalul, precum şi
cererea de înregistrare prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 1.047/2003 pentru stabilirea modelului şi a
conţinutului cererii de înregistrare şi ale certificatului de
înregistrare a comerciantului, la Biroul unic din cadrul Oficiului registrului
comerţului de pe lângă tribunal, în vederea atribuirii codului unic
de înregistrare.
Modificarile
intervenite in datele declarate initial de comercianti fac obiectul
inregistrarilor de mentiuni. Inregistrarea mentiunilor, cu exceptia celor
referitoare la inregistrarea/scoatere
din evidenta ca platitor de T.V.A., de impozit pe veniturile din salarii si
alte drepturi salariale,se face prin completarea si depunerea cererii de
inregistrare a mentiunilor la Biroul unic din cadrul oficiului registrului
comertului de pe langa tribunal.
5. Condiţii pentru înregistrarea ca
platitor de TVA
Înregistrarea
plătitorilor de TVA se face cu respectarea următoarelor condiţii
legale :
a) la
înfiinţare, prin efectul legii, plătitorii de impozite şi taxe
care au în obiectul de activitate operaţiuni supuse cotelor de T.V.A.
prevăzute de lege şi/sau scutite cu drept de deducere şi
declară că obţin venituri anuale estimate din astfel de
operaţiuni peste plafonul de scutire stabilit de lege, prin completarea
şi depunerea declaraţiei de înregistrare fiscală;
b) la
înfiinţare, prin opţiune, plătitorii de impozite şi taxe
care realizează operaţiuni scutite şi care pot opta, potrivit
legii, pentru calitatea de plătitor de T.V.A., prin completarea şi
depunerea declaraţiei de înregistrare fiscală;
c)
ulterior înregistrării fiscale, prin opţiune, plătitorii de impozite
şi taxe care pot opta pentru calitatea de plătitor de T.V.A., conform
legii, prin depunerea declaraţiei de menţiuni;
d)
ulterior înregistrării fiscale, prin efectul legii, ca urmare a
depăşirii plafonului de scutire stabilit de lege, prin depunerea
declaraţiei de menţiuni în termen de 15 zile de la data
depăşirii plafonului;
e) ulterior înregistrării fiscale, prin efectul
legii, ca urmare a unor modificări legislative prin care operaţiunile
scutite devin scutite cu drept de deducere sau supuse cotelor de T.V.A.
prevăzute de lege, prin depunerea declaraţiei de menţiuni în
termen de 7 zile de la data la care a intervenit modificarea, dacă
declară că realizează din astfel de operaţiuni venituri
anuale peste plafonul de scutire stabilit de lege.
În
situaţia în care intervin modificări legislative, prin care
operaţiunile supuse cotelor de T.V.A., prevăzute de lege sau scutite
cu drept de deducere, devin scutite fără drept de deducere,
plătitorii de impozite şi taxe, care pot opta, conform legii, pentru
calitatea de plătitor de T.V.A., au obligaţia să îşi
exprime opţiunea de menţinere a calităţii de plătitor
de T.V.A. în termen de 7 zile de la data la care a intervenit modificarea.
Plătitorii
de impozite şi taxe care optează pentru menţinerea
calităţii de plătitor de T.V.A. în termenul menţionat au
dreptul să efectueze operaţiuni prin aplicarea cotelor de T.V.A.
prevăzute de lege de la data la care a intervenit modificarea
legislativă.
În
momentul încetării calităţii de plătitor de T.V.A. potrivit
legii, plătitorii de impozite şi taxe sunt obligaţi să
depună declaraţie de menţiuni în termen de 15 zile de la data
actului legal în care se consemnează situaţia respectivă.
Scoaterea din evidenţă se va face începând cu data de întâi a lunii
următoare depunerii declaraţiei de menţiuni, dacă se
constată îndeplinirea condiţiilor legale.
Înregistrarea,
precum şi scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă
pe valoarea adăugată se vor face potrivit legislaţiei în materie
de T.V.A.
Codul
de inregistrare fiscala inscris in certificatul de inregistrare fiscala
eliberat platitorilor de T.V.A. este precedat de litera” R”.
Certificatul
de inregistrare eliberat comerciantilor de catre Biroul unic din cadrul
oficiului registrului comertului de pe langa tribunal tine loc si de certificat
de inregistrare fiscala. Acest certificat tine loc si de comunicare pentru
luarea in evidenta ca platitor de T.V.A.
Data
emiterii certificatului de inregistrare fiscala constituie si data
inregistrarii ca platitor de T.V.A. . In situatia in care data eliberarii
certificatului de inregistrare difera de data emiterii acestuia, comerciantii
au calitatea de platitor de T.V.A. de la data emiterii certificatului de
inregistrare,iar exercitarea drepturilor si obligatiilor care decurg din
aceasta calitate se face, potrivit reglementarilor legale, de la data
eliberarii certificatului de inregistrare.
Pentru
inregistrarea mentiunilor privind luarea/ scoaterea in/ din evidenta ca
platitor de T.V.A. comerciantii se vor prezenta la directiile generale ale
finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti ori la administratiile
finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz, unde vor
completa si vor depune declaratii de mentiuni.
Organul
fiscal competent va emite un certificat care atesta indeplinirea conditiilor de
luare/scoatere in/ din evidenta ca platitor de T.V.A.,conform modelului
prezentat in anexa.
Acest
certificat se depune de comerciant la oficiul registrului comertului in vederea
preschimbarii certificatului de inregistrare.
6.
Organizarea şi conducerea evidenţei contabile
6.1. Obligaţii pe linia
evidenţei şi baza legala
Potrivit
Ordonaţei Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, cu
modificările şi completarile ulterioare şi a normelor de
aplicare, contribuabilii care obţin venituri din activităţi
independente (comerţ) şi care au optat pentru determinarea venitului
în sistem real sunt obligaţi să organizeze şi să
conducă evidenţa contabilă în partidă simplă, cu
respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă,
completând Registrul-jurnal de încasări şi plăţi,
Registrul-inventar şi alte documente contabile stabilite prin norme.
Contribuabilii
pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au
obligaţia să organizeze şi să conducă evidenţa
contabilă în partidă simplă pentru activitatea respectivă.
Normele metodologice privind organizarea
şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de
către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate
cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe
venit, aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2002, cu
modificările ulterioare, au fost aprobate
prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 58/2003, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei nr.89/13 februarie 2003.
6.2. Registrele contabile
1. Registre obligatorii :
® Registrul – jurnal de
încasări şi plăţi serveşte ca:
- document de înregistrare
a încasărilor şi plăţilor;
- document de stabilire a
situaţiei financiare a contribuabilului care conduce evidenţa
contabilă în partidă simplă;
- probă în litigii.
Se întocmeşte, într-un
singur exemplar, de către contribuabili, persoane fizice, făcându-se
înregistrarea operaţiilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare
operaţie în parte, fără a se lăsa rânduri libere, după
ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul
fiscal teritorial. Pentru fiecare
asociaţie fără personalitate juridică se va întocmi câte un registru-jurnal de încasări şi
plăţi.
În Registrul-jurnal de încasări şi
plăţi se înregistrează nu numai operaţiile în numerar, ci
şi cele efectuate prin contul curent de la bancă. Contribuabilii
plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor înregistra sumele
încasate sau plătite, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
Operaţiile înregistrate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi
se totalizează anual.
Registrul-jurnal de încasări şi
plăţi se numerotează şi se şnuruieşte.
Numerotarea filelor se va face în ordine crescătoare, iar după
completarea integrală se deschide un nou registru înregistrat şi
parafat, care va fi numerotat în ordine crescătoare.
Acest registru se
parafează de către organul fiscal teritorial la începerea
activităţii şi la încetarea activităţii.
În condiţiile
conducerii contabilităţii cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare
operaţie patrimonială se va înregistra, în mod cronologic, după
data de întocmire sau de intrare a documentelor. În această situaţie,
Registrul-jurnal de încasări şi
plăţi se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe
măsura editării lor.
Registrul-jurnal de încasări şi
plăţi, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial, se va completa
lunar prin preluarea totalului sumelor din Registrul-jurnal de încasări
şi plăţi obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul.
Se arhivează
împreună cu documentele justificative care au stat la baza
întocmirii lui.
® Registrul – inventar serveşte ca document de
înregistrare a bunurilor achiziţionate sau realizate, pe baza documentelor
justificative. Se întocmeşte într-un singur exemplar.
Acest registru se
numerotează şi se completează fără
ştersături şi fără a se lăsa spaţii libere.
Se arhivează împreună cu documentele justificative care stau la baza
întocmirii lui.
3.
Alte documente contabile :
® Jurnalul pentru vânzări serveşte
ca:
- jurnal auxiliar pentru
înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de
servicii;
- document
de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;
- document de control al operaţiilor
înregistrate în evidenţa contabilă.
Se întocmeşte într-un singur exemplar,
având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic sau lunar,
după caz, fără ştersături şi spaţii libere,
elementele necesare pentru determinarea corectă a T.V.A. colectată
datorată.
Acest jurnal se completează pe
baza documentelor tipizate comune şi specifice (facturi sau documente
înlocuitoare) privind vânzările de valori
materiale sau prestări de servicii.
® Jurnalul pentru cumpărări
serveşte ca :
- jurnal auxiliar pentru
înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor
de servicii;
- document de stabilire lunară a taxei
pe valoarea adăugată deductibilă;
- document de control al operaţiilor
înregistrate în evidenţa contabilă.
Se întocmeşte într-un singur exemplar,
având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic, fără
ştersături şi spaţii libere, elementele necesare pentru
determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
Se întocmeşte un jurnal separat pentru
cumpărări de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei şi,
separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca
atare. Acest jurnal se completează pe baza documentelor tipizate privind
cumpărările de valori materiale sau de prestări de servicii.
În
cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea
adăugată:
® Evidenţa taxei pe valoarea
adăugată colectată se
ţine cu ajutorul Jurnalului pentru vânzări cod 14-6-12/a. În
acest jurnal se înregistrează pe
bază de documente (facturi fiscale, bonuri de
comandă-chitanţă, monetare etc.) valoarea bunurilor livrate
şi/sau serviciilor prestate şi taxa pe valoarea adăugată
aferentă.
® Evidenţa taxei pe valoarea
adăugată deductibilă se
ţine cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări cod
14-6-17/b. În acest jurnal se înregistrează pe
bază de documente (facturi fiscale, bonuri de
comandă-chitanţă, monetare etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri şi/sau serviciilor
prestate de terţi şi taxa pe valoarea adăugată
aferentă.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de
stat se stabileşte lunar, pe bază de decont, ca diferenţă
între valoarea taxei exigibile aferentă bunurilor livrate şi/sau
serviciilor prestate (pentru taxa pe valoarea adăugată colectată)
şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi/sau
servicii (pentru taxa pe valoarea adăugată deductibilă).
Diferenţa între taxa pe valoarea
adăugată colectată şi
taxa pe valoarea adăugată deductibilă se înregistrează în
documente cumulative ca taxă pe valoarea adăugată de plată,
respectiv pentru taxa pe valoarea adăugată de rambursat şi se
regularizează în condiţiile legii.
6.3.Respectarea conditiilor de utilizare a
formularisticii, stabilite prin norme
· Contribuabilii pot utiliza toate formularele
prevăzute în Normele metodologice privind organizarea şi conducerea
evidenţei contabile în partidă simplă, aprobate prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr.58/2003, sau numai o parte din acestea,
în funcţie de elementele specifice activităţii
desfăşurate.
· Pentru determinarea veniturilor, în
funcţie de natura activităţii, de frecvenţa
încasărilor/plăţilor sau de felul serviciilor prestate, precum
şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate,
contribuabilii pot utiliza şi alte formulare cu regim special, care au
fost aprobate prin ordine ale ministrului finanţelor publice, în baza
prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997
pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea
financiară şi contabilă şi a normelor metodologice
privind întocmirea şi utilizarea acestora.
· În funcţie de
necesităţi contribuabilii pot utiliza şi alte formulare
stabilite prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998 pentru
aprobarea Normelor metodologice de întocmire şi utilizare a
formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind
activitatea financiară şi contabilă, precum şi a modelelor
acestora, cu modificările ulterioare.
· Contribuabilii vor folosi şi alte
formulare prevăzute în mod expres de acte normative care
reglementează activităţi economice specifice (exploatarea masei
lemnoase, prestările de servicii cu caracter internaţional, jocurile
de noroc etc.).
· În cazul utilizării modelelor
formularelor financiar-contabile comune pe economie, aprobate pentru persoanele
juridice, acestea vor fi completate în conformitate cu Normele metodologice
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.58/2003. În
această situaţie elementele referitoare la conturi, debite, credite,
semnăturile de aprobare, avizare, precum şi alte elemente similare nu
se completează.
· În condiţiile utilizării
sistemelor informatice financiar-contabile este necesar să fie respectate
Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în domeniul
financiar-contabil, prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor nr.
425/1998, cu modificările ulterioare.
· Contribuabilii pot edita formularele cu
regim special cu ajutorul tehnicii de calcul, în condiţiile prevăzute
la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.177/1998 privind
aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) şi (10) paragraful 2 din
Hotărârea Guvernului nr. 831/1997.
6.4.
Reglementari privind documentele justificative si financiar-contabile
· Orice operaţiune
economico-financiară efectuată se consemnează în momentul
efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor
în evidenţa contabilă în partidă simplă, dobândind astfel
calitatea de document justificativ.
· Documentele justificative trebuie să
cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura
formularelor aprobate:
-
denumirea documentului;
-
numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă;
-
numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
-
menţionarea părţilor care participă la efectuarea
operaţiunii economico-financiare (când este cazul);
-
conţinutul operaţiunii economico-financiare, iar atunci când este
necesar, şi temeiul legal al efectuării ei;
-
datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii
economico-financiare efectuate;
-
numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care
răspund de efectuarea operaţiunii;
- alte
elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor
în documente justificative.
· Documentele care stau la baza
înregistrărilor în evidenţa contabilă în partidă
simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în
care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale
în vigoare.
· Documentele provenite din relaţiile de
cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în
evidenţa contabilă în partidă simplă numai în cazurile în
care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective, prin
întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau a Notei de
recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-3-1/A), după
caz, şi a plăţii acestora pe bază de Dispoziţie de
plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).
În
cazul în care documentele respective se referă la cheltuieli pentru
prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de
normă de venit, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă
în partidă simplă a contribuabililor care obtin venituri din
activitati independente, acestea trebuie să aibă la bază
contracte sau convenţii, întocmite în acest scop în conformitate cu
reglementările legale în vigoare, şi Dispoziţie de
plată-încasare către casierie (cod 14-4-4).
· Documentele contabile - jurnale, fişe
etc. - servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în
evidenţa contabilă în partidă simplă a operaţiunilor
consemnate în documentele justificative.
· Înscrierea datelor în documente se face cu
cerneală, cu pix cu pastă, la maşina de scris sau cu ajutorul
tehnicii de calcul, după caz.
· În documentele justificative şi în cele
contabile nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee,
precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile
înscrise în acestea.
Erorile
se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei
greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor
se scrie textul sau cifra corectă.
Corectarea
se face pe toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă
prin semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ,
menţionându-se şi data efectuării operaţiunii de corectare.
În
cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele
pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică
numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd
asemenea restricţii, documentul greşit se anulează şi
rămâne în carnetul respectiv (nu se detaşează), cu excepţia
ordinului de deplasare (delegaţie), pe baza căruia se primeşte
sau se restituie diferenţa dintre cheltuielile efective de deplasare
şi avansul acordat.
Contribuabilii
au obligaţia să efectueze inventarierea generală a
patrimoniului: la începutul activităţii; cel puţin o dată
pe an; la încetarea activităţii, precum şi în alte situaţii
prevăzute de lege.
Inventarierea
se face în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr.
2.388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi
efectuarea inventarierii patrimoniului.
· Registrul-jurnal de încasări şi
plăţi (cod 14-1-1/b) şi Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) au
regim de înregistrare la organele fiscale. Acestea se numerotează, se
şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele
fiscale pentru înregistrare.
6.5.
Evidenţa taxei pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată
datorată bugetului de stat se stabileşte lunar, pe bază de decont,
ca diferenţă între valoarea
taxei exigibile aferente bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate
(pentru taxa pe valoarea adăugată colectată) şi a taxei deductibile pentru
cumpărările de bunuri şi/sau servicii (pentru taxa pe valoarea
adăugată deductibilă), în conformitate cu normele legale.
Evidenţa
taxei pe valoarea adăugată colectate
se ţine cu ajutorul Jurnalului
pentru vânzări (cod 14-6-12/a). În acest jurnal se înregistrează
pe bază de documente (facturi fiscale, bonuri de
comandă-chitanţă etc.) valoarea bunurilor livrate şi/sau a
serviciilor prestate şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.
În situaţia în care preţurile şi
tarifele cuprind şi taxa pe valoarea adăugată, valoarea taxei pe
valoarea adăugată colectate se calculează prin înmulţirea
valorii bunurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate
cu coeficientul 19/119 x 100.
Evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibile se ţine cu ajutorul
Jurnalului pentru cumpărări
(cod 14-6-17/b). În acest jurnal se înregistrează pe bază de
documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanţă, monetare
etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri şi/sau a serviciilor
prestate de terţi şi taxa pe valoarea adăugată
aferentă.
Totalurile lunare din Jurnalul pentru
vânzări, respectiv din Jurnalul pentru cumpărări, se
înregistrează în decontul privind taxa pe valoarea adăugată.
7. Obligatii declarative
7.1 Declaraţii
estimative
"Declaraţie privind veniturile estimate din activităţi
independente"- formular 221
Declaraţia
se completează de către contribuabilii care realizează venituri
în bani şi/sau în natură, provenind din activităţi
independente (comerciale), realizate în mod individual şi/sau în cadrul
unei asociaţii fără personalitate juridică,
constituită între persoane fizice, inclusiv din activităţi
adiacente.
Declaraţia
se depune de către:
-
contribuabilii care încep o activitate în cursul anului fiscal, în termen de 15
zile de la data producerii evenimentului;
-
contribuabilii care au realizat pierderi sau au realizat venituri pe perioade
mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care din motive obiective
estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin
20% faţă de anul fiscal anterior, o dată cu declaraţia
specială;
-
contribuabilii care solicită emiterea unei noi decizii de plăţi
anticipate cu titlu de impozit, în condiţiile prevăzute la art. 66
alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001, cu modificările
şi completările ulterioare.
Declaraţia
nu se depune de către contribuabilii care realizează venituri pentru
care impozitul se percepe prin reţinere la sursă de către
plătitorii de venituri: cazul veniturilor comerciale realizate în baza
contractelor de consignaţie, de agent, de comision sau de mandat
comercial.
Persoanele
fizice care obţin venituri din activităţi independente din mai
multe surse depun câte o declaraţie estimativă pentru fiecare
sursă, respectiv pentru fiecare categorie de venit.
Persoanele
fizice care realizează venituri în cadrul unei asociaţii
fără personalitate juridică, constituită între persoane
fizice, completează declaraţia având în vedere venitul net estimat
distribuit, care le revine din asociere.
Declaraţia
se completează, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect
toate datele prevăzute în formular, în două exemplare:
-
originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază
teritorială îşi are sediul asociaţia;
-
copia se păstrează la sediul asociaţiei, împreună cu
celelalte documente privind activitatea acesteia.
Declaraţia
se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal,
prin scrisoare recomandată.
"Declaraţie privind veniturile estimate pentru asociaţiile
fără personalitate
juridică"- formular 223
Declaraţia
se completează în cazul asociaţiilor fără personalitate
juridică, constituite între persoane fizice care realizează venituri
din activităţi independente (comerciale), inclusiv din activităţi
adiacente.
Asociaţiile
care obţin venituri de natura celor sus-menţionate, din mai multe
surse, depun câte o declaraţie estimativă pentru fiecare sursă,
respectiv pentru fiecare categorie de venit.
Declaraţia
se completează de către asociatul desemnat prin contract să
răspundă de îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei
faţă de autorităţile publice.
Declaraţia
se depune de către:
-
asociaţiile care încep o activitate în cursul anului fiscal, în termen de
15 zile de la data producerii evenimentului;
-
asociaţiile care au realizat pierderi şi asociaţiile care au
realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cele
care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care
diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior, o
dată cu declaraţia anuală de venit;
-
asociaţiile ale căror membri solicită emiterea unei noi decizii
de plăţi anticipate cu titlu de impozit, în condiţiile
prevăzute la art. 66 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, cu modificările şi completările
ulterioare.
Declaraţia
nu se depune de către:
-
asociaţiile fără personalitate juridică constituite între
persoane fizice care realizează venituri din activităţi
independente, pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă
de către plătitorii de venituri: cazul veniturilor comerciale
obţinute în baza contractelor de consignaţie, de agent, de comision
sau de mandat comercial;
-
asociaţiile constituite între persoane fizice şi persoane juridice,
care nu dau naştere unei persoane juridice, care realizează venituri
din activităţi independente.
Declaraţia
se completează, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect
toate datele prevăzute în formular, în două exemplare:
-
originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază
teritorială îşi are sediul asociaţia;
-
copia se păstrează la sediul asociaţiei, împreună cu
celelalte documente privind activitatea acesteia.
Declaraţia
se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal,
prin scrisoare recomandată.
7.2
Declaraţii speciale
"Declaraţie specială privind
veniturile din activităţi independente realizate într-o formă de
asociere"- formular 201
Declaraţia se completează şi se depune de
către persoanele fizice care realizează venituri în bani şi/sau
în natură din activităţi independente (comerciale), în cadrul
unei asociaţii fără personalitate juridică,
constituită între persoane fizice, inclusiv din activităţi
adiacente.
Persoanele fizice care
obţin venituri din activităţi independente din mai multe surse
sau categorii de venit depun câte o declaraţie pentru fiecare sursă
şi categorie de venit în parte.
Termen de depunere:
- anual, până la data de 15 mai a anului următor celui
în care s-a realizat venitul;
- ori de câte ori contribuabilul constată erori în
declaraţia depusă anterior, prin completarea unei declaraţii
rectificative, situaţie în care va înscrie "X" în
căsuţa special prevăzută în formular în acest scop*).
Declaraţia se completează de către contribuabili
sau de către reprezentanţii fiscali ai acestora, înscriind cu
majuscule, citeţ şi corect, toate datele prevăzute de formular,
în două exemplare:
- originalul se depune:
- la organul fiscal în a cărui rază teritorială se
află sediul asociaţiei din care face parte contribuabilul. În cazul
în care activitatea se desfăşoară în mai multe puncte de lucru
situate în raza teritorială a mai multor organe fiscale, declaraţia
se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se
află sediul principal;
- la organul fiscal de domiciliu, în cazul contribuabililor care
încetează să mai aibă domiciliul în România;
- copia se păstrează de către contribuabil.
Declaraţia se depune direct la registratura organului fiscal
sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată.
Declaraţia se pune gratuit la dispoziţia contribuabilului,
la solicitarea acestuia.
------------
*) Declaraţia rectificativă se poate depune până în
momentul iniţierii de către organul fiscal a unei acţiuni de
control fiscal privind perioada la care se referă.
"Declaraţie specială privind
veniturile din activităţi independente - comerciale"- formular
203
Declaraţia se completează şi se depune de
către persoanele fizice care realizează venituri în bani şi/sau
în natură, în mod individual, din activităţi care constituie
fapte de comerţ, inclusiv din activităţi adiacente, pentru care
venitul net se determină în sistem real.
Persoanele fizice care
obţin venituri din mai multe surse depun câte o declaraţie
specială pentru fiecare sursă.
Termen de depunere:
- anual, până la data de 15 mai a anului următor celui
în care s-a realizat venitul;
- ori de câte ori contribuabilul constată erori în
declaraţia depusă anterior, prin completarea unei declaraţii
rectificative, situaţie în care se înscrie "X" în
căsuţa special prevăzută în formular, în acest scop*).
Declaraţia se completează de către contribuabili
sau de către reprezentanţii fiscali ai acestora, înscriind cu
majuscule, citeţ şi corect, toate datele prevăzute de formular,
în două exemplare:
- originalul se depune:
- la organul fiscal în a cărui rază teritorială se
află sediul principal de desfăşurare a activităţii. În
cazul persoanelor fizice care au şi puncte de lucru situate în raza
teritorială a altor organe fiscale, declaraţia se depune la organul
fiscal unde se găseşte sediul principal;
- la organul fiscal de domiciliu, în cazul contribuabililor care
încetează să mai aibă domiciliul în România;
- copia se păstrează de către contribuabil.
Declaraţia se depune direct la registratura organului fiscal
sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată.
Declaraţia se pune gratuit la dispoziţie
contribuabilului, la solicitarea acestuia.
------------
*) Declaraţia rectificativă se poate depune până în
momentul iniţierii de către organul fiscal a unei acţiuni de
control fiscal privind perioada la care se referă.
"Declaraţie specială privind
veniturile din străinătate"- formular 202
Declaraţia se
completează şi se depune de către persoanele fizice române cu
domiciliul în România, care realizează venituri din activităţi
independente (comerciale), urmare activităţii desfăşurate
în străinătate.
Contribuabilii depun câte o
declaraţie pentru fiecare ţară - sursă a veniturilor
şi pentru fiecare categorie de venit realizat.
Termen de depunere:
- anual, până la data de 15 mai a anului următor celui
în care s-a realizat venitul;
- ori de câte ori contribuabilul constată erori în
declaraţia depusă anterior, prin completarea unei declaraţii
rectificative, situaţie în care se va înscrie "X" în căsuţa
special prevăzută în formular în acest scop*).
Declaraţia se
completează de către contribuabili sau de către
reprezentanţii fiscali ai acestora, înscriind cu majuscule, citeţ
şi corect, toate datele prevăzute de formular, în două
exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază
teritorială se află domiciliul contribuabilului;
- copia se păstrează de contribuabil.
Declaraţia se depune
direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin
scrisoare recomandată.
Declaraţia se pune
gratuit la dispoziţia contribuabilului, la solicitarea acestuia.
------------
*) Declaraţia rectificativă se poate depune până în
momentul iniţierii de către organul fiscal a unei acţiuni de
control fiscal privind perioada la care se referă.
7.3
Declaraţii anuale : 200, 207
"Declaraţie de venit global"-
formular 200
Declaraţia se completează şi se depune anual de
către persoanele fizice române cu domiciliul în România care obţin
venituri din activităţi independente (comerciale), atât din România,
cât şi din străinătate.
Declaraţia se depune
la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are
domiciliul contribuabilul:
- până la data de 15 mai a anului următor celui de
realizare a venitului;
- ori de câte ori contribuabilul constată erori în
declaraţia depusă anterior (prin completarea unei declaraţii
rectificative), situaţie în care se va înscrie "X" în căsuţa
prevăzută în acest scop*).
Declaraţia se completează pe baza datelor din
declaraţiile speciale.
Declaraţia se completează în două exemplare:
- originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază
teritorială îşi are domiciliul contribuabilul;
- copia se păstrează de către contribuabil.
Declaraţia se depune direct la registratura organului fiscal
sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată.
Declaraţia se pune gratuit la dispoziţia contribuabilului,
la solicitarea acestuia.
------------
*) Declaraţia rectificativă se poate depune până în
momentul iniţierii de către organul fiscal a unei acţiuni de
control fiscal privind perioada la care se referă.
Documente care se anexează la
declaraţia de venit global :
-Copiile declaraţiilor
speciale pe baza cărora s-a
completat declaraţia;
-Documentele justificative
pentru determinarea coeficienţilor
de deduceri personale suplimentare :
Pentru soţia/
soţul aflată/ aflat în întreţinere :
- copie după certificatul de căsătorie;
- declaraţie pe propria răspundere a
soţului/soţiei întreţinute că nu realizează venituri,
sau dovada că suma veniturilor realizate este mai mică decât
deducerea personală suplimentară cuvenită.
Pentru copiii
aflaţi în întreţinere :
- copie după
certificatul de naştere;
Pentru alţi membri de familie aflaţi în
întreţinere :
- Declaraţie pe
propria raspundere a acestora că nu realizează venituri, sau dovada
că suma veniturilor realizate este mai mică decât deducerea
personală suplimentară cuvenită si actele doveditoare ale
gradului de rudenie.
Pentru
persoană aflată în întreţinerea acestuia incadrata intr-un grad
de invaliditate sau handicap :
- Certificatul emis de Comisia de expertiză medicală.
"Declaraţie anuala de venit pentru
asociatiile fara personalitate juridica "- formular 207
Declaraţia se
completează şi se depune în cazul asociaţiilor fără
personalitate juridică, constituite potrivit legii între persoane fizice,
care realizează venituri din activităţi independente, inclusiv
din activităţi adiacente.
Asociaţiile care realizează mai multe categorii de venit depun
câte o declaraţie pentru fiecare categorie de venit în parte.
Declaraţia se depune de către asociatul desemnat prin contract
să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor
asociaţiei faţă de autorităţile publice:
- anual,
până la data de 15 martie a anului următor celui în care s-a realizat
venitul;
- ori de câte
ori se constată erori în declaraţia depusă anterior, prin
completarea unei declaraţii rectificative, situaţie în care se va
înscrie "X" în căsuţa prevăzută în acest scop*).
Declaraţia se completează în două exemplare:
- originalul
se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi
are sediul asociaţia;
- copia se
păstrează la sediul asociaţiei, împreună cu celelalte
documente privind activitatea acesteia.
Declaraţia se pune gratuit la dispoziţia asociaţiei, la
solicitarea acesteia.
------------
*)
Declaraţia rectificativă se poate depune până în momentul
iniţierii de către organul fiscal a unei acţiuni de control
fiscal privind perioada la care se referă.
7.4. Plătitorii TVA mai depun :
"Declaraţie privind
obligaţiile de plată la bugetul de stat"- formular 100
Declaraţia
privind obligaţiile de plată la bugetul de stat se completează
şi se depune de plătitorii de impozite şi taxe cărora, potrivit
legislaţiei în vigoare, le revin obligaţiile de plată la bugetul
de stat cuprinse în această declaraţie.
Formatul
electronic al formularului se obţine prin folosirea programului de
asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi se
transmite organului fiscal competent pe dischetă 3 1/2 inch, 1.440 MB,
compatibilă MS-DOS.
Formatul
electronic va fi însoţit de formularul editat de plătitori cu
ajutorul programului de asistenţă, semnat şi ştampilat,
conform legii.
Programul de
asistenţă este pus la dispoziţia contribuabililor gratuit de
unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe
serverul de web al Ministerului Finanţelor Publice, la adresa
www.mfinante.ro..
Declaraţia
se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se
află sediul plătitorului sau la care acesta este luat în
evidenţă fiscală, după caz, lunar, până la data de 25
a lunii următoare lunii la care se referă, pentru obligaţiile de
plată reprezentând TVA.
ATENŢIE:
Sumele înscrise în declaraţie nu cuprind diferenţele de impozite
şi taxe stabilite prin actele de control.
"Decont privind taxa pe valoarea
adăugată"- formular 300
Formularul
"Decont privind taxa pe valoarea adăugată" se
completează şi se depune la organul fiscal la care persoana
impozabilă este înregistrată ca plătitor de taxă pe
valoarea adăugată, lunar, până la data de 25 a lunii
următoare lunii la care se referă.
Formatul
electronic al formularului se obţine prin folosirea programului de
asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi se
transmite organului fiscal competent pe dischetă 3 1/2 inch, 1.440 MB,
compatibilă MS-DOS.
Formatul
electronic va fi însoţit de formularul editat de plătitori cu
ajutorul programului de asistenţă, semnat şi ştampilat,
conform legii.
Programul de
asistenţă este pus la dispoziţia contribuabililor gratuit de
unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe
serverul de web al Ministerului Finanţelor Publice, la adresa www.mfinante.ro..
Persoanele
impozabile care conduc evidenţa contabilă, potrivit legii, pentru
operaţiunile realizate pe bază de contracte de asociere declară
inclusiv datele şi informaţiile privind taxa pe valoarea
adăugată rezultată din astfel de operaţiuni.
ATENŢIE: Sumele
înscrise în decont nu cuprind diferenţele de impozite şi taxe
stabilite prin actele de control.
8. Obligaţii de plată
8.1.Cu privire la plata impozitului pe
venit :
o
Efectuarea de
plăţi anticipate
Contribuabilii
care realizează venituri din activităţi independente
(comerţ) sunt obligaţi să efectueze în cursul anului
plăţi anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere
emise de organul fiscal competent, exceptându-se cazul reţinerilor la
sursă.
Plăţile
anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza căruia se află
sursa de venit, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare,
luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat
în anul precedent, după caz.
Plăţile
anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv
a ultimei luni din fiecare trimestru.
La
impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată
menţionate, sumele datorate pentru trimestrele respective se stabilesc la
nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul
anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma
reprezentând plăţi anticipate la nivelul trimestrului IV din anul
anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din
cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în
luna decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net
aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus
impozitării globale anuale.
Organul
fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plăţile anticipate, în
următoarele cazuri:
a) contribuabilul nu a depus declaraţia
de venit global pentru anul fiscal încheiat;
b) contribuabilul nu conduce o
evidenţă contabilă sau datele din contabilitatea condusă nu
sunt certe;
c) contribuabilul nu a furnizat date
referitoare la venitul estimat.
Organul
fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plată anticipată,
emisă în cazurile menţionate şi de a stabili alte
plăţi anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor
date deţinute, referitoare la activitatea contribuabilului.
Contribuabilul
are dreptul să solicite emiterea unei noi decizii de plată
anticipată cu titlu de impozit, dacă prezintă organului fiscal
noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea
desfăşurată. Această modificare a plăţilor
anticipate se poate solicita numai dacă venitul se modifică cu mai
mult de 20% faţă de venitul luat în calculul impozitului, o
singură dată pe an, în cursul semestrului II. În cazul
diferenţelor de impozit în plus faţă de impozitul stabilit
iniţial, acestea se repartizează pe termenele de plată
următoare din cadrul anului fiscal, iar în cazul diferenţelor de
impozit în minus se diminuează sumele reprezentând plăţi
anticipate proporţional, pe următoarele termene de plată, stabilite
iniţial prin "Decizia de impunere pentru plăţi anticipate
cu titlu de impozit" sau, după caz, când acestea nu sunt suficiente
se diminuează sumele reprezentând plăţi anticipate, pentru
perioadele anterioare aferente termenelor de plată, începând cu cele mai
apropiate.
o
Plata diferenţelor
anuale de impozit
Diferenţele
de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală, se
plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării
deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi
nu se datorează majorări de întârziere.
o
Restituirea
diferenţelor plătite în plus
În cazul în care din
decizia de impunere rezultă diferenţe de impozit de restituit de la
bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu
obligaţii neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferenţa
se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării
deciziei de impunere.
8.2.
Cu privire la plata TVA
Plătitorii de TVA au obligaţia să achite taxa pe
valoarea adăugată datorată, potrivit decontului întocmit lunar,
până la data de 25 a lunii următoare inclusiv.