Asculta

DECRET   Nr. 404 din  1 noiembrie 1982

pentru ratificarea unor tratate internaţionale

EMITENT:      CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMĀNIA

PUBLICAT  ĪN: BULETINUL OFICIAL  NR. 99 din  2 noiembrie 1982

 

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romānia decretează:

 

    ART. 1

    Se ratifică Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste Romānia şi guvernul Regatului Maroc pentru evitarea dublei impuneri īn materie de impozite pe venit, semnată la Bucureşti la 11 septembrie 1981.

(…)

 

NICOLAE CEAUŞESCU

Preşedintele Republicii Socialiste Romānia

 

CONVENŢIE

īntre guvernul Republicii Socialiste Romānia şi guvernul Regatului Maroc pentru evitarea dublei impuneri īn materie de impozite pe venit

 

    Guvernul Republicii Socialiste Romānia şi guvernul Regatului Maroc,

    dorind să īncheie o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri īn materie de impozite pe venit,

    acordīnd o importanţă deosebită promovării şi īntăririi relaţiilor economice dintre ţările lor,

    au convenit asupra următoarelor dispoziţii:

 

    CAP. 1

    Sfera de aplicare a convenţiei

 

    ART. 1

    Persoane vizate

    Prezenta convenţie se aplică persoanelor care sīnt rezidente ale unuia dintre statele contractante sau ale fiecăruia dintre cele două state contractante.

    ART. 2

    Impozite vizate

    1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit percepute de fiecare dintre statele contractante, indiferent de sistemul de percepere.

    2. Sīnt considerate impozite pe venit impozitele calculate pe venitul total sau pe elemente de venit, inclusiv impozitele pe cīştigurile provenite din īnstrăinarea bunurilor mobile şi imobile, precum şi impozitele asupra creşterii valorii.

    3. Impozitele asupra cărora se aplică convenţia sīnt:

    a) Īn ce priveşte Republica Socialistă Romānia:

    - impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice;

    - impozitul pe veniturile societăţilor mixte constituite cu participarea organizaţiilor economice romāne şi a partenerilor străini;

    - impozitul pe activităţile agricole

      (denumite īn cele ce urmează impozit romān).

    b) Īn ce priveşte Regatul Maroc:

    - impozitul pe beneficiile profesionale şi pe rezerva de investiţii;

    - reţinerea din salariile plătite de īntreprinderile de stat şi cele particulare, din indemnizaţii şi onorarii, din pensii şi rente viagere;

    - taxa urbană şi taxele care depind de aceasta;

    - impozitul agricol;

    - contribuţia complementară pe venitul global al persoanelor fizice;

    - taxa pe veniturile din acţiuni sau părţi sociale şi veniturile asimilate;

    - taxa pe beneficiul imobiliar;

    - impozitul pe terenurile urbane şi

    - participarea la solidaritatea naţională

      (denumite īn cele ce urmează impozit marocan).

    4. Convenţia se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de natură identică sau analoagă care vor fi adăugate impozitelor actuale sau care le vor īnlocui. Autorităţile competente ale statelor contractante īşi vor comunica reciproc, la sfīrşitul fiecărui an, modificările importante aduse legislaţiilor fiscale respective.

 

    CAP. 2

    Definiţii

 

    ART. 3

    Definiţii generale

    1. Īn sensul prezentei convenţii, īn măsura īn care contextul nu cere o interpretare diferită:

    a) expresia un stat contractant şi celălalt stat contractant indică, după caz, Republica Socialistă Romānia sau Regatul Maroc;

    b) termenul Romānia, folosit īn sens geografic, desemnează teritoriul Republicii Socialiste Romānia, inclusiv marea teritorială, platoul continental şi orice alte regiuni situate īn afara mării teritoriale a Romāniei asupra cărora Romānia īşi exercită drepturile suverane, īn conformitate cu dreptul internaţional şi cu propria sa legislaţie naţională, īn scopul explorării şi exploatării resurselor lor naturale, biologice şi minerale care se găsesc īn apele, īn solul şi īn subsolul mării;

    c) termenul Maroc desemnează Regatul Maroc şi, folosit īn sens geografic, teritoriul Marocului, ca şi zonele adiacente apelor teritoriale ale Marocului şi considerate ca teritoriu naţional īn scopul impozitării şi unde Marocul, īn conformitate cu dreptul internaţional, poate să-şi exercite drepturile asupra solului şi subsolului marin, ca şi asupra resurselor lor naturale (platoul continental);

    d) termenul persoană cuprinde persoanele fizice, societăţile şi orice alte grupări de persoane;

    e) termenul societate īnseamnă orice persoană juridică, inclusiv societăţile mixte prevăzute de legislaţia Romāniei sau subiecte de drept care sīnt considerate ca persoane juridice īn scopul impozitării;

    f) expresia īntreprindere a unui stat contractant şi īntreprindere a celuilalt stat contractant īnseamnă īntreprindere exploatată de un rezident al unuia dintre statele contractante şi, respectiv, o īntreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

    g) expresia autoritate competentă indică:

    1) īn Romānia, ministrul finanţelor sau reprezentantul său legal autorizat;

    2) īn Maroc, ministrul finanţelor sau reprezentantul său legal autorizat.

    2. Pentru aplicarea convenţiei de către fiecare dintre statele contractante, orice expresie care nu este altfel definită are sensul atribuit de legislaţia statului care reglementează impozitele ce fac obiectul prezentei convenţii, īn măsura īn care contextul nu cere o interpretare diferită.

    ART. 4

    Domiciliu fiscal

    1. Īn sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unuia dintre statele contractante īnseamnă orice persoană care, īn conformitate cu legislaţia statului menţionat, este supusă impozitului īn acest stat, datorită domiciliului său, rezidenţei sale, sediului conducerii sau oricărui alt criteriu de natură analoagă.

    2. Cīnd, īn conformitate cu dispoziţiile paragrafului 1, o persoană fizică este considerată rezidentă a fiecărui stat contractant, situaţia se reglementează după cum urmează:

    a) această persoană este considerată rezidentă a statului īn care dispune de o locuinţă permanentă. Dacă dispune de o locuinţă permanentă, īn fiecare stat contractant, ea este considerată rezidentă a statului contractant cu care legăturile sale personale şi economice sīnt cele mai strīnse (centrul intereselor vitale);

    b) dacă statul contractant īn care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinţă permanentă īn nici unul dintre statele contractante, ea este considerată rezidentă a statului contractant īn care locuieşte īn mod obişnuit;

    c) dacă această persoană locuieşte īn mod obişnuit īn fiecare dintre statele contractante sau dacă nu locuieşte īn mod obişnuit īn nici unul dintre acestea, este considerată rezidentă a statului contractant a cărui cetăţenie o are;

    d) dacă această persoană posedă cetăţenia fiecăruia dintre statele contractante sau dacă nu posedă cetăţenia nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante rezolvă problema de comun acord.

    3. Dacă, īn conformitate cu prevederile de la paragraful 1, o persoană, alta decīt o persoană fizică, este considerată rezidentă a fiecăruia dintre statele contractante, ea este considerată rezidentă a statului unde este situat sediul conducerii sale efective.

    ART. 5

    Sediu stabil

    1. Īn sensul prezentei convenţii, expresia sediu stabil indică un loc fix de afaceri īn care īntreprinderea īşi exercită total sau īn parte activitatea sa.

    2. Expresia sediu stabil cuprinde īndeosebi:

    a) un sediu de conducere;

    b) o sucursală;

    c) un birou;

    d) o uzină;

    e) un atelier;

    f) o mină, o carieră sau orice alt loc de exploatare a resurselor naturale;

    g) un şantier de construcţii sau de montaj a cărui durată depăşeşte 6 luni.

    3. Nu se consideră că există sediu stabil dacă:

    a) instalaţiile se folosesc numai īn scopul depozitării, expunerii sau livrării de mărfuri aparţinīnd īntreprinderii;

    b) mărfurile aparţinīnd īntreprinderii sīnt depozitate numai īn scopul stocării, expunerii sau livrării;

    c) mărfurile aparţinīnd īntreprinderii sīnt depozitate numai īn scopul prelucrării de către o altă īntreprindere;

    d) mărfurile aparţinīnd īntreprinderii şi expuse la un tīrg comercial sau la o expoziţie sīnt vīndute de către īntreprindere la īnchiderea tīrgului sau expoziţiei;

    e) un loc fix de afaceri este folosit numai īn scopul cumpărării de mărfuri sau al strīngerii de informaţii pentru īntreprindere;

    f) locul fix de afaceri este folosit pentru īntreprindere numai īn scopuri publicitare, de furnizare de informaţii, de cercetări ştiinţifice sau activităţi analoage care au un caracter pregătitor sau auxiliar.

    4. O persoană care acţionează īntr-unul dintre statele contractante īn contul unei īntreprinderi din celălalt stat contractant - alta decīt un agent care are un statut independent, īn sensul paragrafului 5 - este considerată ca sediu stabil īn primul stat contractant, dacă dispune īn acest stat de puteri pe care şi le exercită īn mod obişnuit, permiţīndu-i să īncheie contracte īn numele īntreprinderii, cu condiţia ca activitatea acestei persoane să nu fie limitată la cumpărarea de mărfuri pentru īntreprindere.

    5. O īntreprindere nu este considerată ca avīnd un sediu stabil īn celălalt stat contractant numai prin faptul că aceasta īşi exercită activitatea prin intermediul unui curtier (mijlocitor), al unui comisionar general sau al oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane să acţioneze īn cadrul obişnuit al activităţii lor.

    6. Faptul că o societate care este rezidentă a unuia dintre statele contractante controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care-şi exercită acolo activitatea (prin intermediul sau fără intermediul unui sediu stabil) nu este prin el īnsuşi suficient pentru a face din una dintre aceste societăţi un sediu stabil al celeilalte.

 

    CAP. 3

    Impozitarea veniturilor

 

    ART. 6

    Venituri imobiliare

    1. Veniturile care provin din bunuri imobile sīnt impozabile īn statul contractant īn care sīnt situate aceste bunuri.

    2. Expresia bunuri imobile este definită īn conformitate cu dreptul statului contractant īn care sīnt situate bunurile īn discuţie. Expresia cuprinde, īn orice caz, accesoriile, inventarul mort sau viu al exploatărilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dispoziţiile dreptului comun privind proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, surselor şi a altor resurse naturale, ca şi creanţele de orice natură - cu excepţia obligaţiilor - īnsoţite de garanţii ipotecare; navele şi aeronavele nu sīnt considerate bunuri imobile.

    3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplică veniturilor provenind din exploatarea directă, din īnchirieri ca şi din orice altă formă de exploatare a bunurilor imobile.

    4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 3 se aplică atīt veniturilor provenind din bunurile imobiliare ale unei īntreprinderi, cīt şi veniturilor din bunurile imobiliare folosite la exercitarea unei profesii libere.

    ART. 7

    Beneficiile īntreprinderilor

    1. Beneficiile unei īntreprinderi a unui stat contractant nu sīnt impozabile decīt īn acest stat contractant, cu condiţia ca īntreprinderea să nu-şi exercite activitatea īn celălalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat acolo. Dacă īntreprinderea īşi exercită activitatea īn acest fel, beneficiile īntreprinderii sīnt impozabile īn celălalt stat, dar numai īn măsura īn care acestea sīnt atribuibile acelui sediu stabil.

    2. Cīnd o īntreprindere a unui stat contractant īşi exercită activitatea īn celălalt stat contractant prin intermediul unui sediu stabil situat acolo, se atribuie, īn fiecare stat contractant, acelui sediu stabil, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o īntreprindere distinctă şi separată exercitīnd activităţi identice sau analoage īn condiţii identice sau analoage şi tratīnd cu toată independenţa cu īntreprinderea al cărei sediu stabil este.

    3. La calculul beneficiilor unui sediu stabil sīnt admise la scădere cheltuielile destinate scopurilor urmărite de acest sediu stabil, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate de īntreprindere, fie īn statul contractant īn care se află acest sediu stabil, fie īn altă parte.

    4. Īn măsura īn care īntr-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile unui sediu stabil să fie determinate pe baza repartizării beneficiilor totale ale īntreprinderii īntre diversele ei părţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu īmpiedică acest stat contractant să determine beneficiile impozabile potrivit cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie, totuşi, să fie de aşa natură īncīt rezultatul obţinut să fie conform cu principiile conţinute īn prezentul articol.

    5. Nici un beneficiu nu se pune īn sarcina unui sediu stabil numai pentru simplul fapt că acesta cumpără mărfuri pentru īntreprindere.

    6. Īn vederea aplicării paragrafelor precedente, beneficiile atribuibile unui sediu stabil se determină īn fiecare an prin aceeaşi metodă, īn afară de cazul cīnd există motive īntemeiate şi suficiente pentru a proceda altfel.

    7. Cīnd beneficiile cuprind elemente de venit tratate separat īn alte articole ale prezentei convenţii, dispoziţiile acestor articole nu sīnt afectate de dispoziţiile prezentului articol.

    ART. 8

    Navigaţia maritimă şi aeriană

    1. Beneficiile provenind din exploatarea, īn trafic internaţional, a navelor sau aeronavelor nu sīnt impozabile decīt īn statul contractant īn care este situat sediul conducerii efective a īntreprinderii.

    2. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, beneficiilor pe care aceste īntreprinderi le obţin din participarea la un pool de navigaţie maritimă sau aeriană de orice fel.

    3. Dacă sediul conducerii efective a unei īntreprinderi de navigaţie maritimă se află la bordul unei nave, acest sediu va fi considerat ca fiind situat īn statul contractant īn care se găseşte portul de īnregistrare al acelei nave.

    ART. 9

    Īntreprinderi asociate

    Atunci cīnd:

    a) o īntreprindere a unui stat contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei īntreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cīnd

    b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei īntreprinderi a unui stat contractant şi al unei īntreprinderi a celuilalt stat contractant, şi cīnd, şi īntr-un caz şi īn celălalt, cele două īntreprinderi sīnt legate, īn relaţiile lor comerciale sau financiare, prin condiţii acceptate sau impuse care diferă de acelea care ar fi fost convenite īntre īntreprinderi independente, beneficiile care, fără aceste condiţii, ar fi fost realizate de una dintre īntreprinderi, dar nu au putut fi obţinute īn fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse īn beneficiile acestei īntreprinderi şi impuse īn consecinţă.

    ART. 10

    Dividende

    1. Dividendele plătite de o societate rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sīnt impozabile īn acest celălalt stat.

    2. Totuşi, aceste dividende pot fi impuse şi īn statul a cărui rezidentă este societatea care plăteşte dividendele, potrivit legislaţiei acelui stat, īnsă impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 15 la sută din suma brută a dividendelor.

    Acest paragraf nu se referă la impozitarea societăţii pentru beneficiile din care se plătesc dividendele.

    3. Termenul dividende folosit īn prezentul articol indică veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinţă, părţi miniere, părţi de fondator, ca şi veniturile din alte părţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de către legislaţia fiscală a statului īn care este rezidentă societatea distribuitoare. Īn acest sens, beneficiile distribuite de societăţile mixte subscriitorilor de capital sīnt asimilate dividendelor.

    4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică cīnd beneficiarul dividendelor, rezident al unui stat contractant, are īn celălalt stat contractant īn care este rezidentă societatea plătitoare de dividende un sediu permanent de care se leagă efectiv participarea generatoare de dividende. Īn acest caz sīnt aplicabile dispoziţiile art. 7.

    5. Cīnd o societate care este rezidentă a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acest celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate persoanelor care nu sīnt rezidente ale acestui celălalt stat, nici să preleve vreun impozit cu titlu de impunere a beneficiilor nedistribuite asupra beneficiilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite constau, īn total sau īn parte, din beneficii sau din venituri provenind din acest celălalt stat.

    ART. 11

    Dobīnzi

    1. Dobīnzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sīnt impozabile īn acest celălalt stat contractant.

    2. Totuşi, aceste dobīnzi pot fi impuse īn statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, īnsă impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10 la sută din totalul dobīnzilor.

    3. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2, dobīnzile plătite īn baza īmprumuturilor sau creditelor acordate sau garantate de unul dintre statele contractante sau de un organism public al acestui stat nu sīnt impozabile īn nici unul dintre cele două state.

    4. Termenul dobīnzi folosit īn prezentul articol indică veniturile din fondurile publice, din obligaţiuni, de īmprumut, īnsoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la beneficii, din creanţe de orice fel, ca şi din orice alte venituri asimilate veniturilor din sume īmprumutate, de legislaţia fiscală a statului contractant din care provin veniturile.

    5. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică cīnd beneficiarul dobīnzilor, rezident al unuia dintre statele contractante, are īn celălalt stat contractant din care provin aceste venituri un sediu stabil de care se leagă efectiv dobīnzile. Īn acest caz se aplică dispoziţiile art. 7.

    6. Dobīnzile sīnt considerate ca provenind dintr-unul dintre statele contractante atunci cīnd debitorul este statul īnsuşi, o colectivitate locală sau un rezident al acestui stat. Totuşi, cīnd debitorul, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are īntr-unul dintre statele contractante un sediu stabil pentru care a fost contractată operaţiunea generatoare de dobīnzi şi care suportă sarcina acestor dobīnzi, aceste venituri sīnt considerate ca provenind din statul contractant īn care este situat sediul stabil.

    7. Dacă, ca urmare a unor relaţii speciale existente īntre debitor şi creditor sau pe care şi unul şi celălalt le īntreţin cu terţe persoane, suma dobīnzilor achitate, ţinīnd seama de creanţa pentru care acestea sīnt plătite, depăşeşte pe aceea care ar fi fost convenită de debitor şi creditor īn lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol nu se aplică decīt la această din urmă sumă. Īn acest caz, partea excedentară a plăţilor rămīne impozabilă īn conformitate cu legislaţia fiecărui stat contractant şi ţinīnd cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii.

    ART. 12

    Redevenţe

    1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant nu sīnt impozabile decīt īn acest celălalt stat.

    2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi impuse īn statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10 la sută din suma totală a redevenţelor.

    3. Termenul redevenţe folosit īn prezentul articol indică remuneraţiile de orice natură plătite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filmele cinematografice şi filmele sau benzile magnetice de televiziune sau de radiodifuziune, a unui brevet de invenţie, a unei mărci de fabrică sau de comerţ, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca şi pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific şi pentru informaţiile legate de o experienţă dobīndită īn domeniul industrial, comercial sau ştiinţific, comisioanele plătite oricărei persoane pentru serviciile pe care le-a adus īn calitate de intermediar.

    Termenul redevenţe cuprinde, de asemenea, remuneraţiile pentru studii tehnice sau economice.

    4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică atunci cīnd beneficiarul redevenţelor, rezident al unui stat contractant, are īn celălalt stat contractant din care provin redevenţele un sediu stabil de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe. Īn această situaţie sīnt aplicabile dispoziţiile art. 7.

    5. Redevenţele sīnt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cīnd debitorul este chiar acest stat, o colectivitate locală sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cīnd plătitorul redevenţelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are īntr-unul dintre statele contractante un sediu stabil de care se leagă efectiv dreptul sau bunul generator de redevenţe şi care suportă sarcina redevenţelor, aceste redevenţe sīnt considerate că provin din statul contractant īn care este situat sediul stabil.

    6. Dacă, ca urmare a relaţiilor speciale existente īntre debitor şi creditor sau pe care şi unul şi celălalt le īntreţin cu terţe persoane, suma redevenţelor plătite, ţinīnd seama de prestaţiile pentru care sīnt plătite, depăşeşte pe aceea care ar fi fost convenită īntre debitor şi creditor īn lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol nu se aplică decīt la această din urmă sumă. Īn acest caz, partea excedentară a plăţilor rămīne impozabilă īn conformitate cu legislaţia fiecăruia dintre statele contractante şi ţinīnd cont de celelalte dispoziţii ale prezentei convenţii.

    ART. 13

    Cīştiguri din capital

    1. Cīştigurile provenind din īnstrăinarea bunurilor imobiliare, aşa cum sīnt definite la paragraful 2 al art. 6, ca şi cīştigurile provenind din īnstrăinarea de părţi sociale sau de drepturi similare īntr-o societate al cărei activ este compus īn principal din bunuri imobiliare, sīnt impozabile īn statul contractant īn care sīnt situate aceste bunuri.

    2. Cīştigurile provenind din īnstrăinarea de bunuri mobile făcīnd parte din activul unui sediu stabil pe care o īntreprindere a unui stat contractant īl are īn celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile care aparţin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant īn celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv acele cīştiguri provenind din īnstrăinarea acestui sediu stabil (singur sau cu īntreaga īntreprindere) sau a acestei baze fixe, sīnt impozabile īn acest celălalt stat.

    3. Cīştigurile provenind din īnstrăinarea oricăror bunuri, altele decīt cele menţionate la paragrafele 1 şi 2, nu sīnt impozabile decīt īn statul contractant al cărui rezident este cedantul.

    ART. 14

    Profesii libere

    1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le obţine dintr-o profesie liberă sau din alte activităţi independente cu caracter similar nu sīnt impozabile decīt īn acest stat. Totuşi, aceste venituri sīnt impozabile īn celălalt stat contractant īn următoarele cazuri:

    a) dacă cel īn cauză dispune īn mod obişnuit īn celălalt stat contractant de o bază fixă pentru exercitarea activităţilor sale; īn acest caz este impozabilă īn celălalt stat contractant numai partea din venituri care se atribuie acelei baze fixe; sau

    b) dacă şederea īn celălalt stat contractant se prelungeşte pe o perioadă sau pe perioade cu o durată totală egală sau mai mare de 183 de zile īn timpul unui an fiscal.

    2. Expresia profesii libere cuprinde, īn special, activităţi independente de ordin ştiinţific, literar, educativ sau pedagogic, ca şi activităţile independente ale medicilor, dentiştilor, avocaţilor, inginerilor, arhitecţilor şi contabililor.

    ART. 15

    Profesii dependente

    1. Sub rezerva dispoziţiilor art. 16, 18 şi 19, salariile, retribuţiile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate retribuită nu sīnt impozabile decīt īn acest stat, cu condiţia ca activitatea să nu fie exercitată īn celălalt stat contractant. Dacă activitatea este desfăşurată acolo, remuneraţiile primite cu acest titlu sīnt impozabile īn acel celălalt stat.

    2. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate retribuită īn celălalt stat contractant nu sīnt impozabile decīt īn primul stat contractant, dacă:

    a) beneficiarul stă īn celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc īn total 183 de zile īn cursul anului calendaristic īn discuţie, şi

    b) remuneraţiile sīnt plătite de o persoană sau īn numele unei persoane care nu este rezidentă a celuilalt stat, şi

    c) sarcina remunerării nu este suportată de un sediu stabil sau de o bază fixă pe care persoana care angajează o are īn celălalt stat.

    3. Prin derogare de la dispoziţiile prezentului articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate retribuită exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate īn trafic internaţional sīnt impozabile īn statul contractant īn care se află sediul conducerii efective a īntreprinderii.

    ART. 16

    Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere

    Tantiemele, jetoanele de prezenţă şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte īn calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de conducere al unei societăţi rezidente a celuilalt stat contractant sīnt impozabile īn acest celălalt stat contractant.

    ART. 17

    Artişti şi sportivi

    1. Prin derogare de la dispoziţiile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de artiştii profesionişti de spectacole, cum ar fi artiştii de teatru, de cinema, de radiodifuziune sau de televiziune, şi muzicienii, precum şi veniturile pe care sportivii le realizează īn această calitate din activităţi personale, sīnt impozabile īn statul contractant īn care se desfăşoară aceste activităţi.

    2. Veniturile realizate cu ocazia activităţilor desfăşurate īn cadrul schimburilor culturale stabilite prin convenţii culturale īncheiate īntre cele două state contractante sīnt scutite de impozite.

    ART. 18

    Pensii

    1. Pensiile şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al unui stat contractant pentru o activitate anterioară, nu sīnt impozabile decīt īn acest stat.

    2. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1, pensiile plătite unei persoane fizice de către un stat contractant, o colectivitate locală sau o persoană juridică de drept public din acel stat, fie direct, fie prin prelevare asupra fondurilor pe care acestea le-au constituit, pentru serviciile anterioare īn exercitarea funcţiilor cu caracter public, nu sīnt impozabile decīt īn acel stat contractant.

    ART. 19

    Funcţii publice

    1. Remuneraţiile plătite de un stat contractant, de una dintre colectivităţile sale locale sau de o autoritate publică a acelui stat, fie direct, fie prin prelevare asupra fondurilor pe care acestea le-au constituit, unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, colectivităţi sau autorităţi īn exercitarea funcţiilor cu caracter public, sīnt impozabile īn acel stat.

    Dispoziţiile paragrafului precedent nu se aplică remuneraţiilor plătite persoanelor fizice care īşi au domiciliul īn alt stat contractant.

    2. Dispoziţiile art. 15, 16 şi 18 se aplică remuneraţiilor plătite pentru serviciile prestate īn cadrul unei activităţi comerciale sau industriale exercitate de unul dintre statele contractante, de una dintre colectivităţile sale locale sau de unul dintre sediile sale publice.

    3. Rentele viagere sau de altă natură primite de un rezident al unui stat contractant sīnt impozabile īn acel stat contractant.

    ART. 20

    Studenţi, stagiari şi persoane īn curs de formare profesională

    1. Sumele pe care un student sau un stagiar, inclusiv orice persoană īn curs de instruire, care este sau care a fost mai īnainte rezident al unui stat contractant şi care locuieşte īn celălalt stat numai īn scopul de a urma studii sau de a se forma īntr-o perioadă de 6 ani le primeşte pentru a-şi acoperi cheltuielile de īntreţinere, de studii sau de formare, nu sīnt impozabile īn acel celălalt stat, cu condiţia ca sumele să provină din surse situate īn afara acelui celălalt stat.

    2. Persoanele vizate la paragraful 1, care exercită o activitate remunerată īn celălalt stat pentru a-şi completa resursele necesare īntreţinerii şi pentru acoperirea cheltuielilor de studiu sau de formare, nu sīnt supuse impozitării īn acest din urmă stat cu condiţia ca remuneraţia primită să nu depăşească, īn timpul unui an de impunere, suma de 6000 dirhami sau echivalentul īn monedă romānă.

    ART. 21

    Alte venituri

    1. Elementele de venit ale unui rezident dintr-un stat contractant, indiferent de unde provin acestea, care nu sīnt tratate īn articolele precedente ale prezentei convenţii, nu sīnt impozabile decīt īn acest stat.

    2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu se aplică atunci cīnd beneficiarul de venit, rezident al unuia dintre statele contractante, exercită īn celălalt stat contractant fie o activitate industrială sau comercială prin intermediul unui sediu stabil care este situat acolo, fie o profesie liberă cu ajutorul unei baze fixe situate acolo şi atunci cīnd dreptul sau bunul generator de venit se leagă efectiv de acestea. Īn această situaţie sīnt aplicabile dispoziţiile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

 

    CAP. 4

 

    ART. 22

    Metoda pentru eliminarea dublei impuneri

    1. Cīnd un rezident al unui stat contractant primeşte venituri care, īn conformitate cu dispoziţiile prezentei convenţii, sīnt impozabile īn celălalt stat contractant, primul stat contractant scuteşte de plata impozitului aceste venituri sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 2 de mai jos, dar poate, pentru a calcula suma totală a impozitului asupra restului de venit al acestui rezident, să aplice aceeaşi cotă, ca şi cum veniturile īn discuţie nu ar fi fost exceptate.

    2. Cīnd un rezident al unui stat contractant primeşte venituri care, īn conformitate cu dispoziţiile art. 10, 11 şi 12, sīnt impozabile īn celălalt stat contractant, primul stat acordă o deducere din impozitul stabil asupra veniturilor rezidentului egală cu suma impozitului plătit īn celălalt stat contractant. Suma astfel dedusă nu poate cu toate acestea să depăşească fracţiunea de impozit calculată īnainte de deducerea corespunzătoare veniturilor primite din celălalt stat contractant.

    3. Cīnd, īn conformitate cu o anumită dispoziţie a convenţiei, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant sīnt scutite de impozit īn acest stat, acesta poate, cu toate acestea, pentru calculul sumei impozitului asupra restului veniturilor rezidentului, să ţină seama de veniturile exceptate.

 

    CAP. 5

    Dispoziţii speciale

 

    ART. 23

    Nediscriminarea

    1. Naţionalii unui stat contractant, fie că sīnt sau nu rezidenţi ai acelui stat contractant, nu sīnt supuşi īn celălalt stat contractant unei impozitări sau obligaţii legate de impunere, diferită sau mai īmpovărătoare decīt aceea la care sīnt sau pot fi supuşi naţionalii acelui celălalt stat contractant aflaţi īn aceeaşi situaţie.

    2. Termenul naţionali īnseamnă:

    a) orice persoană fizică care posedă cetăţenia unuia dintre statele contractante;

    b) orice persoană juridică, societate de persoane şi asociaţii constituite īn conformitate cu legislaţia īn vigoare īntr-unul dintre statele contractante.

    3. Impozitarea unui sediu stabil pe care o īntreprindere a unui stat contractant īl are īn celălalt stat contractant nu se va stabili īn acest celălalt stat īn condiţii mai puţin favorabile ca impunerea īntreprinderilor acestui celălalt stat care desfăşoară aceeaşi activitate.

    4. Īntreprinderile unui stat contractant al căror capital este īn totalitate sau īn parte, direct sau indirect, deţinut sau controlat de unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant nu sīnt supuse īn primul contractant nici unei impozitări sau obligaţii legate de impunere, diferită sau mai īmpovărătoare decīt aceea la care sīnt sau pot fi supuse alte īntreprinderi similare ale primului stat.

    5. Termenul impozitare indică, īn prezentul articol, impozitele de orice natură sau denumire.

    ART. 24

    Procedura amiabilă

    1. Cīnd un rezident al unui stat contractant apreciază că măsurile luate de un stat contractant sau de fiecare dintre cele două state contractante īi atrag sau īi vor atrage o impunere neconformă cu prezenta convenţie, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acestor state, să supună cazul său autorităţii competente a statului al cărui rezident este.

    2. Această autoritate competentă se va strădui, dacă reclamaţia īi pare īntemeiată şi dacă ea īnsăşi nu este īn măsură să dea o soluţie satisfăcătoare, să rezolve problema pe calea īnţelegerii amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, īn vederea evitării unei impuneri neconforme cu convenţia.

    Īnţelegerea īntre părţi se va aplica indiferent de termenele de soluţionare prevăzute de legislaţiile interne ale celor două state.

    3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui, pe calea īnţelegerii amiabile, să rezolve dificultăţile sau să īnlăture dubiile la care poate da loc aplicarea convenţiei. Ele pot, de asemenea, să se pună de acord īn vederea evitării dublei impuneri īn cazurile neprevăzute de convenţie.

    4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct īntre ele īn vederea ajungerii la un acord, aşa cum se arată la paragrafele precedente. Dacă schimburile de vederi pe cale verbală par să faciliteze acest acord, acestea pot avea loc īn cadrul unei comisii compuse din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statelor contractante.

    5. Autorităţile competente ale celor două state contractante se vor consulta reciproc pentru a decide dacă schimbările intervenite īn legislaţia lor fiscală necesită modificarea convenţiei.

    ART. 25

    Schimb de informaţii

    1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor schimba informaţiile de ordin fiscal de care dispun īn mod normal şi care sīnt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii şi cele ale legilor interne ale celor două state referitoare la impozitele vizate prin convenţie, īn măsura īn care impozitarea pe care o prevăd este conformă convenţiei. Orice informaţie astfel obţinută va fi ţinută secret şi nu va putea fi comunicată decīt persoanelor sau autorităţilor īnsărcinate cu stabilirea sau cu īncasarea impozitelor vizate de prezenta convenţie.

    2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu pot īn nici un caz să fie interpretate ca impunīnd unuia dintre statele contractante obligaţia:

    a) de a lua măsuri administrative care să deroge de la propria sa legislaţie sau de la practica sa administrativă, precum şi de la cele ale celuilalt stat contractant;

    b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţinute pe baza propriei sale legislaţii ori īn cadrul practicii sale administrative normale sau a celor ale celuilalt stat;

    c) de a transmite informaţii care ar dezvălui un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial ori informaţii a căror comunicare ar fi contrară ordinii publice.

    ART. 26

    Funcţionari diplomatici şi consulari

    1. Dispoziţiile prezentei convenţii nu afectează privilegiile fiscale de care beneficiază funcţionarii diplomatici sau consulari, ca şi funcţionarii altor reprezentanţe oficiale deschise de un stat contractant pe teritoriul celuilalt stat contractant īn virtutea fie a regulilor generale ale dreptului internaţional, fie a dispoziţiilor din acordurile speciale.

    2. Convenţia nu se aplică organizaţiilor internaţionale, organelor şi funcţionarilor lor, nici persoanelor care sīnt membre ale misiunilor diplomatice sau consulare ale statelor terţe, cīnd se află pe teritoriul unuia dintre statele contractante şi nu sīnt considerate ca rezidenţi īntr-unul sau īn celălalt stat contractant īn materie de impozite pe venit.

 

    CAP. 6

    Dispoziţii finale

 

    ART. 27

    Intrarea īn vigoare

    1. Prezenta convenţie va fi aprobată conform dispoziţiilor constituţionale īn vigoare īn fiecare dintre statele contractante. Ea va intra īn vigoare īn cea de-a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare prin care se atestă că ambele părţi au īndeplinit aceste formalităţi.

    2. Prezenta convenţie se va aplica:

    a) impozitelor datorate la sursă pe veniturile atribuite sau plătite cu īncepere din ziua intrării īn vigoare;

    b) altor impozite stabilite pe veniturile din perioade impozabile care se sfīrşesc īncepīnd cu 1 ianuarie al anului intrării īn vigoare.

    ART. 28

    Denunţarea

    Prezenta convenţie va rămīne īn vigoare pentru o perioadă de timp nelimitată. Fiecare stat contractant va putea, pīnă la 30 iunie al anului calendaristic, cu īncepere din cel de-al 5-lea an următor celui al intrării īn vigoare, să denunţe convenţia īn scris, pe cale diplomatică.

    Īn asemenea situaţie, prezenta convenţie īşi īncetează aplicarea la finele anului calendaristic īn care s-a făcut notificarea denunţării.

    Drept care subsemnaţii, legal īmputerniciţi īn acest scop de către guvernele respective, au semnat prezenta convenţie.

    Făcută la Bucureşti la data de 11 septembrie 1981, īn două exemplare originale, redactate fiecare īn limbile romānă, arabă şi franceză, toate cele trei texte avīnd aceeaşi valabilitate. Īn caz de divergenţă īn interpretarea dispoziţiilor acestei convenţii, textul din limba franceză va prevala.

 

Pentru guvernul

Republicii Socialiste Romānia,

Ştefan Andrei

 

Pentru guvernul

Regatului Maroc,

M'Hammed Boucetta