Asculta

DECRET AL CONSILIULUI DE STAT nr. 482 din 26 decembrie 1983

pentru ratificarea unor tratate internaţionale

(…)

Art. 5. - Se ratifică Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi protocolul la acest acord, semnate la Kuala Lumpur la 26 noiem­brie 1982.

(…)

Nicolae Ceauşescu

Preşedintele Republicii Socialiste România

 

 

 

ACORD

Între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei pentru evitarea dublei impuneri

și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

Guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Malayeziei, dorind să încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și având în vedere promovarea și întărirea relațiilor economice între cele două țări, au convenit după cum urmează

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

Prezentul acord se aplică persoanelor care sînt re­zidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

1. Impozitele care cad sub incidenţa prezentului acord sînt:

a) În cazul României :

- impozitul pe venitul obţinut de persoanele fizice şi juridice;

- impozituI pe beneficiile societăţilor mixte consti­tuite cu participarea unor organizaţii economice române şi a unor parteneri străini;

- impozitul pe venitul obţinut din activităţi agdcole;

(menţionate mai jos ca impozit român).

b) În cazul Malayeziei :

- impozitul pe beneficiul suplimentar;

- impozitele pe venitul suplim2ntar, care sînt: impozitul pe beneficiile din cositor, impozitul pe dezvol­tare şi impozitul pe beneficiile din lemn; şi

- impozitul pe venitul din petrol;

(menţionate mai jos ca impozit malayezian).

2. Acordul se va aplica, de acsemenea, oricăror im­pozite de natură identică sau analoagă care se vor stabili pe lîngă cele existente sau în locul acestora după semnarea prezentului acord.

Autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc orice modificări importante aduse legislaţiei fiscale respective.

 

ARTICOLUL 3

Definiţii generale

1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) termenul România înseamnă teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv marea teritorială, platoul continental şi orice alte suprafeţe situate în afara mării teritoriale a României asupra cărora România îşi exer­cită drepturi suverane în conformitate cu dreptul in­ternaţional şi cu propria sa legislaţie cu privire la ex­plorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, din apele mării, fundul mării şi subsolul acestor ape :

b) termenul Malayezia inseamră Federaţia Malaye­ziei şi include orice suprafaţă adiacentă apelor terito­riale ale Malayeziei care, în conformitate cu dreptul internaţional, a fost sau poate fi desemnată, conform legislaţiei  Malayeziei privind platoul continental, ca o suprafaţă în interiorul căreia Malayezia poate exer­cita drepturile cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale organice sau minerale ale fundului mării, subsolului marin şi a apelor adiacente;

c) termenul un stat contractant şi celălalt stat con­tractant indică România sau Malayezia, după cum cere contextul;

d) termenul naţional înseamnă:

i) orice persoană fizică care posedă cetăţenia unui stat contractant :

ii) orice persoană juridică, o întovărăşire, asocia­ţie şi alte entităţi care îşi dobindesc statutele conform legilor în vigoare într-un stat con­tractant:

e) termenul persoană include o persoană fizică, o so­cietate sau orice altă grupare de persoane care este tratată ca o persoană în scopul impunerii; 

f) termenul societate indică orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă constituită în conformitate cu prevederile legislaţiei române sau orice altă entitate care este tratată ca o persoană juridică în vederea im­pozitării:

g) termenul impozit indică impozitul malayezian sau român, după cum cere contextul;

h) termenul întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant sau o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant ;

i) termenul trafic internaţional înseamnă orice trans­port făcut de o navă sau aeronavă exploatată de către o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava operează numai între puncte din acelaşi stat contractant ;

j) termenul autoritate competentă înseamnă:

i) cu privire la România, ministrul finanţelor sau reprezentantul său autorizat legal :

ii) cu privire la Malayezia, ministrul finanţelor sau reprezentantul său autorizat legal;

k) termenul subdiviziune politică se aplică la Mala­yezia şi termenul unitate administrativ-teritorială se aplică la România.

2. Pentru aplicarea prezentului acord de către un stat contractant, orice expresie care nu este definită are sen­sul ce i se atribuie de către legislaţia statului menţionat referitoare la impozitele care fac obiectul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o altă in­terpretare.

 

ARTICOLUL 4

Domiciliu fiscaI

1. In sensul prezentului acord:

a) expresia rezident al unui stat contractant indică:

 - cu privire la România, o persoană care este rezidentă a României, în scopul aplicării impozitului român; sau

- cu privire la Malayezia, o persoană care este rezidentă a Malayeziei, în scopul aplicării impozitului malayezian ;

b) expresia rezident al unui stat contractant şi rezi­dent al celuilalt stat contractant înseamnă un rezident al României sau un rezident al Malayeziei, după cum cere contextul.

 

2. Cînd, conform dispoziţiilor paragrafului 1, o persoană fizică este considerată rezidentă în ambele state contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:

a) persoana va fi considerată rezidentă a statului în care dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa. Dacă dispune de o locuinţă permanentă în fiecare dintre statele contractante, ea va fi considerată ca re­zidentă a statului contractant cu care legăturile sale personale şi economice sînt mai stînse (centrul intere­selor vitale) ;

b) dacă statul în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă această persoană nu are o locuinţă permanentă la dis­poziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi considerată ca rezidentă a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;

c) dacă această persoană locuieşte în mod obişnuit în fiecare dintre statele contractante sau dacă nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, ea va fi consi­derată ca rezidentă a statului contractant al cărui naţio­nal este;

d) dacă această persoană este un naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autorită­ţile competente ale statelor contractante tranşează pro­blema de comun acord.

3. Cînd, după dispoziţiile paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este socotită ca rezidentă a fiecăruia dintre statele contractante, ea este consi­derată ca rezidentă a statului în care este situat sediul conducerii sale efective.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentului acord, expresia sediu per­manent indică o instalaţie fixă de afaceri în care între­prinderea exercită în total sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o uzină;

e) un atelier;

f) o mină, un puţ de gaz sau petrolier, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale ;

g) o instalaţie sau o structură folosită pentru exploatar­ea resurselor naturale ;

h) un şantier de construcţie a cărui durată este mai are de 12 luni sau montaj a cărui durată este mai e de 6 luni;

i) o fermă sau o plantaţie.

3. Nu se consideră sediu permanent:

a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitării, expunerii sau livrării produselor sau mărfurilor aparţinînd întreprinderii;

b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi stocate, ­expuse sau livrate ;

c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de către o altă întreprindere;

d) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclusiv de a cumpăra produse sau mărfuri ori de a strînge informaţii pentru întreprindere;

e) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul exclu­siv de a face reclamă, de a furniza informaţii pentru cercetări ştiinţifice sau pentru activităţi analoage care au caracter preparator sau auxiliar pentru întreprin­dere.

4. O întreprindere a unui stat contractant va fi con­siderată că are un sediu permanent în celălalt stat con­tractant şi că desfăşoară activităţi printr-un sediu per­manent dacă exercită activităţi de supraveghere în ce­lălalt stat pe o perioadă mai mare de 6 luni în legătură cu un şantier de construcţii, instalaţii sau montaj care este în antrepriza celuilalt stat.

5. O persoană (alta decît un agent cu statut indepen­dent căruia i se aplică paragraful 6), activînd într-un stat contradant în numele unei întreprinderi din ce­lălalt stat contractant, se consideră sediu permanent în primul stat menţionat dacă:

a) dispune de puteri pe care le exercită în mod obişnuit în primul stat menţionat, care îi permit să în­cheie contracte in numele întreprinderii, în afară de cazul cînd activitatea sa este limitată la cumpărarea de mărfuri pentru întreprindere;

b) menţine în primul stat menţionat un stoc de pro­duse sau mărfuri aparţinînd unei întreprinderi din care în mod obişnuit execută comenzi în numele întreprin­derii.

6. Nu se consideră că o întreprindere a unui stat con­tractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul că aceasta îşi exercită activitatea în acest celălalt stat contractant prin inter­mediul unui broker, al unui comisionar general sau al oricărui alt intermediar cu statut independent, cu con­diţia ca aceste persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.

7. Faptul că o societate, rezidentă a unui stat con­tractant, controlează sau este controlată de către o so­cietate rezidentă a celuilalt stat contractant sau îşi exercită activitatea în acel celălalt stat (printr-un se­diu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din oricare dintre aceste socie­tăţi un sediu permanent al celeilalte.

 

ARTICOLUL 6

Venituri imobiliare

1. Venitul din bunurile imobile este impozabil în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.

2. Termenul bunuri imobile se defineşte în confor­mitate cu legislaţia statului contractant în care bunu­rile sînt situate. Termenul va cuprinde, în orice caz, toate accesoriile, inventarul viu şi mort al exploată­rilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea fun­ciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau con­cesionarea exploatării zăcămintelor minerale, puţuri­lor de gaze sau petrol, carierelor şi oricăror alte locuri de extracţie a resurselor naturale ori a lemnului sau altor produse forestiere. Navele, ambarcaţiunile şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a bunurilor imobile.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică, de ase­menea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesiuni libere.

 

ARTICOLUL 7

Beneficiile întreprinderii

1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat con­tractant sînt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercită activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu perma­nent aflat în acel stat. Dacă întreprinderea exercită activitatea sa în acest mod, printr-un sediu perma­nent, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celă­lalt stat, dar numai în măsura în care acestea sînt atribuiblle acelui sediu permanent.

2. Cînd o întreprindere a unui stat contractant exercită activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat con­tractant, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată angajată în aceleaşi activităţi sau activi­tăţi similare în aceleaşi condiţii sau în condiţii simi­lare şi avînd raporturi de independenţă totaIă faţă de întreprinderea căreia îi aparţine sediul permanent.

3. La determinarea beneficiilor unui sediu perma­nent sînt admise ca deduceri toate cheltuielile, inclu­siv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, care vor fi deductiblle dacă sediul permanent este o întreprindere independentă, în măsura în care ele sînt alocate în mod rezonabil se­diului permanent, indiferent că s-au efectuat în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte.

4. Nici un beneficiu nu se va atribui unui sediu permanent numai prin faptul că acest sediu perma­nent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprin­dere.

5. În vederea aplicării paragrafelor precedente, be­neficiile atribuibile unui sediu permanent trebuie determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul cînd există motive suficiente şi valablle de a proceda altfel.

6. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit tra­tate separat în alte articole ale prezentei convenţli, dispoziţiile acelor articole nu sînt afectate de dispozi­ţiile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Întreprinderi de transport aerian şi naval

1. Veniturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor vor fi impo­zabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de ase­menea, veniturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie inter­naţională de transporturi.

 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

Atunci cînd:

a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau cînd

b) aceleaşi persoane participă direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprin­deri a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a  celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în ce­lălalt, între cele două întreprinderi s-au stabilit ori s-au impus condiţii în relaţiile lor comerciale sau financiare, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între în­treprinderi independente, atunci orice beneficii care ar fi revenit uneia dintre întreprinderi dacă n-ar fi fost acele condiţii, dar datorită acestor condiţii nu i-au mai revenit, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impozitate în mod corespunzător.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

1. Dividendele plătite de către o societate care este rezidentă a unui stat contractant către o persoană re­zidentă a celuilalt stat contractant se impun în acest celălalt stat.

2. Dividendele plătite de către o societate care este rezidentă a României către un rezident al Malayeziei se impun în conformitate cu legislaţia României, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, im­pozitul astfel stabilit nu poate depăşi 10 la sută din suma brută a dividendelor.

3. Sub rezerva prevederilor prezentului articol, divi­dendele plătite de către o societate oare este rezidentă în Malayezia unui rezident al României care este bene­ficiarul efectiv al acestora sînt scutite de orice impozit în Malayezia care este stabilit pe dividende în plus faţă de impozitul stabilit pe venitul societăţii.

4. Paragraful precedent nu afectează prevederile le­gii malayeziene conform căreia impozitul privind un dividend plătit de o societate, care este rezidentă în Ma­layezia, din care impozitul malayezian a fost sau ar fi putut fi considerat că este dedus, să poată fi regularizat în conformitate cu cota de impozit prevăzută pentru anul malayezian de impunere imediat următor aceluia în care dividendul a fost plătit.

5. Cînd o societate rezidentă a unui stat contractant obţine beneficii sau venituri din celălalt stat contrac­tant, la acestea nu se pot percepe, în celălalt stat con­tradant, nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate persoanelor nerezidente ale acelui celă­lalt stat, sau orice impozit de natura impozitului pe beneficiile nedistribuite ale societăţii, indiferent că acele dividende sau beneficii, nedistribuite, reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri astfel obţinute.

6. Prevederile paragrafelor 2, 3, 4 şi 7 nu se aplică cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă un sediu permanent de care este legată în mod efectiv deţinerea pachetului de acţiuni generator de dividende. În acest caz se aplică art. 7.

7. Dacă, după data semnării prezentului acord, sis­temul impozitării societăţilor în Malayezia va fi mo­dificat prin introducerea de impozite pe veniturile sau beneficiile societăţii pentru care nu se acordă în tota­litate sau numai în parte credit de impozit acţionarilor şi impozitul pe dividende a fost plătit de societate, im­pozitul malayezian pe dividendele plătite de societatea care este rezidentă în Malayezia unui rezident al României care este beneficiarul efectiv al acestuia nu va depăşi 10 la sută din suma brută a dividendelor.

8. Termenul dividende, aşa cum este folosit în acest articol, indică veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinţă care nu sînt creanţe, participări la beneficii sau venit, precum şi veniturile din alte părţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni de către legislaţia fiscală a statului contractant în care este re­zidentă societatea distribuitoare a dividendelor.

În acest context beneficiile repartizate de societăţile mixte înregistrate în România sînt asimilate dividende­lor.

 

ARTICOLUL 11

Dobînzi

1. Dobînzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sînt impozabile în acel celălalt stat.

2. Totuşi, aceste dobînzi pot fi impuse în statul con­tractant de unde provin în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar, dacă primitorul este beneficiarul efec­tiv al dobînzii, impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 15 la sută din suma brută a dobînzilor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobînda plătită unui rezident al României, care este un beneficiar îndreptăţit, va fi scutită de impozitul ma­layezian, dacă împrumutul sau datoriile pentru care se plăteşte dobînda este un împrumut aprobat sau un îm­prumut pe termen lung.

4. Prevederile paragrafelor 2 şi 3 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobînzii, fiind rezident al unui stat contractant, exercită în celălalt stat contractant din care provine dobînda o activitate comercială sau de afaoeri printr-un sediu permanent situat în acel stat şi creanţa cu privire la care dobînda a fost plătită este efectiv legată de acest sediu permanent. În acest caz se aplică prevederile art. 7.

5. Dobînda va fi considerată că provine dintr-un stat contractant cînd plătitorul este statul însuşi, o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politică, o auto­ritate locală sau o persoană juridică sau un rezident al acelui stat.

Cînd, cu toate acestea, persoana plătitoare a do­bînzii, fie că este sau nu rezidentă într-un stat con­tractant, are într-un stat contractant un sediu perma­nent în legătură cu care datoriile pentru care dobinzile sînt plătite au fost contractate, atunci se va considera că acea dobîndă provine din statul contractant în care este situat sediul permanent.

6. Dacă, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau relaţiilor pe care şi unul şi ce­lălalt le întreţin cu terţe persoane, suma dobînzilor plătite, ţinînd seama de creanţa pentru care ele sînt vărsate, excede pe aceea asupra căreia ar fi convenit debitorul şi creditorul în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă. În acest caz, partea excedentară a plă­ţilor rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinîndu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.

7. Termenul dobînzi folosit în prezentul articol in­dică venituri din efecte publice, din titluri de obliga­ţiuni, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la beneficii şi din creanţe de orice natură, precum şi orice alte venituri asimilate venitu­rilor din sume împrumutate de legislaţia fiscală a sta­tului contractant din care provin veniturile.

 

ARTICOLUL 12

Redevenţe

1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi impuse în acest celălalt stat.

2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi impuse şi în statul contractant din care provin, în conformitate cu legis­laţia acelui stat, însă dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul stabilit nu poate de­păşi 12 la sută din suma brută a redevenţelor.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, re­devenţele industriale aprobate obţinute din Malayezia de un rezident al României, care este beneficiarul efec­tiv al acestora, vor fi scutite de impozit în Malayezia.

4. Termenul redevenţe, aşa cum este folosit în pre­zentul articol, indică plăţile de orice fel făcute pentru :

a) folosirea sau dreptul de folosire a oricărui brevet de invenţie, marcă de fabrică, desen sau model, plan, formulă secretă de fabricaţie, orice drept de autor pen­tru opere ştiinţifice, ori pentru folosirea sau dreptul de folosire a unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, ori pentru informaţii privind experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific ;

b) folosirea sau dreptul de a folosi filme de cinema­tograf sau benzi magnetice destinate emisiunilor de radio şi televiziune, precum şi orice drept de autor pen­tru opere literare sau artistice.

5. Termenul redevenţe industriale aprobate înseamnă redevenţele definite la subparagraful 4 a) care sînt aprobate şi certificate de autorităţile malayeziene com­petente a fi plătite în scopul promovării dezvoltării in­dustriale în Malayezia şi care sînt plătibile de o între­prindere care este în întregime sau aproape în între­gime angajată în activităţi cuprinse în următoarele sectoare:

a) fabricaţie, proces de asamblare;

b) construcţii, inginerie pentru construcţii sau construcţii navale; sau

c) electricitate, construcţii hidraulice, gaz sau trans­port apă.

6. Prevederile paragrafelor 2 şi 3 nu se aplică cînd beneficiarul redevenţelor, rezident al unui stat con­tractant, are, în celălalt stat contractant din care pro­vin revedenţele, un sediu permanent de care se leagă în mod efectiv dreptul sau bunul generator de rede­venţe. În acest caz se aplică dispoziţiile art. 7.

7. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant dacă debitorul este acel stat, o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politică, o au­toritate locală sau o persoană juridică, ori un rezident al acelui stat.

Cu toate acestea, dacă debitorul redevenţelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are în­tr-unul din statele contractante un sediu permanent de care este legată efectiv obligaţia de plată a redevenţelor şi care suportă sarcina acestor redevenţe, atunci aceste redevenţe sînt considerate că provin din statul în care este situat sediul permanent.

8. Dacă, datorită relaţiilor speciale existente între de­bitor şi beneficiarul efectiv sau relaţiilor pe care ambii le întreţin cu terţe persoane, cuantumul redevenţelor plătite, ţinînd cont de prestarea pentru care ele sînt vărsate, excede pe acelea asupra cărora s-ar fi con­venit de debitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor asemenea relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă. În acest caz, partea  excedentară a plăţilor rămîne impozabilă conform legis­laţiei fiecărui stat contractant, ţinînd cont şi de celelalte  p­revederi ale prezentului acord.

9. Redevenţele obţinute de un rezident al României, închirierea de filme supusă taxelor pentru în­chirierea de filme în Malayezia, nu vor fi impuse în Malayezia.

 

ARTICOLUL 13

Cîştiguri din capital

1. Cîştigurile provenind din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, sînt impozabile în statul contractant în care sînt situate aceste bunuri.

2. Cîştigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant o are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pen­tru exercitarea unei profesiuni libere, inclusiv cîştigu­rile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau unei asemenea baze fixe se impun în celălalt stat con tractant.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, cîştigurile provenind din înstrăinarea navelor şi aero­navelor exploatate în trafic internaţional şi a bunurilor mobile ţinînd de exploatarea unor astfel de nave şi aeronave sînt impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cîştigurile provenind din înstrăinarea oricăror bu­nuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3, sînt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 14

Servicii profesionale independente

1. Venitul obţinut de un rezident al unui stat con­tractant din servicii profesionale sau alte activităţi independente cu caracter similar se impun numai în acel stat. Totuşi, în următoarele circumstanţe, un ast­fel de venit se impune în celălalt stat contractant :

a) dacă beneficiarul este prezent în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 zile în cursul anului calendaristic vizat; sau

b) dacă remuneraţia pentru serviciile prestate în celălalt stat este fie provenită de la rezidenţi ai acelui stat, fie realizată printr-un sediu permanent pe care o persoană nerezidentă îl are în acel stat şi care, în fie­care caz, depăşeşte 4.000 $ S.U.A. în anul calendaristic vizat, chiar dacă şederea lui în acel stat este pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc 183 de zile într-un an calendaristic.

2. Termenul servicii profesionale include mai ales activităţi cu caracter de ordin ştiinţific, literar, artistic, educaţional ori de învăţămînt, precum şi exercitarea în mod independent a activităţii de medic, avocat, ingi­ner, arhitect, dentist şi contabil.

 

ARTICOLUL 15

Activităţi profesionale dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute din activităţi salariate de un rezident al unui stat contrac­tant sînt impozabile numai în acel stat, în afară de ca­zul cînd activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este exerci­tată în celălalt stat contractant, remuneraţia astfel obţinută este impozabilă în acel celălalt stat.

2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţia obţinută de un rezident al unui stat con­tractant pentru activitatea salariată exercitată în celă­lalt stat contractant va fi impozabi1ă numai în primul stat menţionat dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 zile în cursul anului calendaristic vizat; şi

b) remuneraţia este plătită unei persoane sau în nu­mele unei persoane care este nerezidentă a acelui celălalt stat; şi

c) remuneraţia nu provine de la un sediu permanent pe care persoana anagajată îl are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţia primită pentru activitatea salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave aparţinînd unei întreprinderi a unui stat contractant, prevăzută la paragraful 1 al art. 8, va fi impozabilă numai în acel stat.

 

ARTICOLUL 16

Tantieme

Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, tantie­mele şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le obţine în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de supra­veghere al unei societăţi rezidentă în celălalt stat sînt impozabile în acel celălalt stat.

 

ARTICOLUL 17

Artişti şi sportivi

1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile pe care profesioniştii de spectacole (cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune şi interpreţii muzicali) sau sportivii le obţin din acti­vitatea lor personală desfăşurată în această calitate se impun în statul contractant în care îşi desfăşoară acti­vitatea.

2. Dacă activităţile la care se referă paragraful 1 sînt desfăşurate într-un stat contractant printr-o întreprin­dere a celuilalt stat contractant, beneficiile provenite din desfăşurarea acestor activităţi prin intermediul unei astfel de întreprinderi vor fi impuse în primul stat menţionat.

3. Prin derogare de la prevederile paragrafe lor 1 şi 2, remuneraţiile sau beneficiile provenite din activităţi desfăşurate într-un stat contractant de profesioniştii de spectacole sau sportivi vor fi scutite de impozit în acel stat, dacă vizita în acel stat este efectuată în baza unuj program convenit între guvernele celor două state contractante ori a unităţilor administrativ-teritoriale, a subdiviziunilor politice, a autorităţilor locale sau a persoanelor juridice ale  acestora.

 

ARTICOLUL 18

Pensii şi anuităţi

1. Orice pensie (alta decît o pensie la care se referă paragraful 2 al art. 20) ori anuitate obţinută de o per­soană fizică care este rezidentă a unui stat contractant, din celălalt stat contractant, se impune numai în pri­mul stat menţionat.

2. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinată plătibilă la scadente stabilite, în timpul vieţii sau în cursul unei perioade de timo specificate sau care poate fi determinată, cu obligaţia de a face plăţile în schim­bul unei compensări depline şi corespunzătoare în bani sau în echivalent bănesc.

 

ARTICOLUL 19

Studenţi

O persoană fizică care este rezidentă a unui stat con­tractant şi care este prezentă în mod temporar în ce­lălalt stat contractant numai:

a) ca student la o universitate, colegiu sau şcoală din celălalt stat:

b) ca practicant în domeniul comercial sau tehnic; sau

c) ca beficiar al unei burse, indemnizaţii sau re­compense acordate cu scopul principal de a studia sau a face cercetări, nu va fi impus în celălalt stat pentru veniturile din străinătate obţinute în scopul întreţinerii sale, pregătirii sau instruirii sale sau ca bursă acordată pentru studii. Persoana fizică va fi, de asemenea, scu­tită pentru o perioadă de 2 ani pentru remuneraţiile obţinute pentru activitatea salariată, cu condiţia ca asemenea activitate să fie exercitată în legătură cu studiile sau instruirea sa ori în scopul întreţinerii sale.

 

ARTICOLUL 20

Funcţii publice

1. a) Remuneraţia, alta decît o pensie plătită de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune politică, o autoritate locală sau de o per­soană juridică, unei persoane fizice, pentru serviciile prestate respectivului stat sau unităţi administrativ-te­ritoriale, subdiviziunii politice, autorităţii locale sau persoanelor juridice, este impozabilă numai în acel stat.

b) Totuşi, această remuneraţie este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sînt prestate în acest stat şi beneficiarul remuneraţiei este un rezident al acestui din urmă stat care:

i) este un naţional al acestui stat; sau

ii) nu a devenit rezident al acestui stat numai în scopul de a-şi desfăşura activităţile sale.

2. Orice pensie plătită de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială, o subdiviziune po­litică, o autoritate locală sau o persoană juridică a sa, din fondurile pe care acestea le-au constituit sau în afară de acestea unei persoane fizice pentru serviciile prestate respectivului stat, unităţi administrativ-teri­toriale, sub diviziuni politice, autorităţi locale sau per­soane juridice este impozabilă numai în acel stat.

3. Prevederile art. 14, 15, 16 şi 18 se aplică numai remuneraţiei sau pensiilor plătite pentru servicii pre­state în cadrul unei activităţi industriale sau comer­ciale de un stat contractant, de o unitate administrativ-­teritorială, o subdiviziune politică, autoritate locală sau persoană juridică a sa.

 

ARTICOLUL 21

Profesori

1. O persoană fizică care, la invitaţia unei universi­tăţi, colegiu, şcoală sau oricărei alte instituţii de învă­ţămînt superior de natură similară, recunoscută ca atare într-un stat contractant, este prezentă în acel stat o perioadă de pînă la 2 ani numai în scopul de a preda sau de a face cercetări ştiinţifice sau şi una şi alta la o astfel de instituţie şi care este sau a fost, imediat înainte de a face vizita, rezidentă a celuilalt stat con­tractant, va fi scutită de impozit în primul stat men­ţionat pentru orice remuneraţie primită pentru predare sau cercetare, cu privire la care este subiect de impu­nere în celălalt stat.

2. Prezentul articol nu se aplică veniturilor din cer­cetări, dacă aceste cercetări sînt întreprinse în special pentru una sau mai multe persoane particulare.

 

ARTICOLUL 22

Venituri care nu au fost menţionate în mod expres

Veniturile unui rezident al unui stat contractant care nu au fost menţionate în mod expres în articolele an­terioare ale acordului, cu excepţia veniturilor prove­nind din celălalt stat contractant, vor fi, de asemenea, impuse în acel celălalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 23

Metode de eliminare a dublei impuneri

1. Legislaţia în vigoare în fiecare stat contractant cu privire la impozitarea veniturilor se va aplica în con­tinuare, cu excepţia cazului cînd prezentul acord prevede dispoziţii contrare. Cînd venitul este supus impozitului în ambele state contractante, înlesnirile prevăzute în vederea eliminării dublei impuneri se vor acorda conform paragrafelor următoare.

2. În cazul României, impozitele plătite în Malayezia de un rezident al României asupra venitului, în con­formitate cu legile Malayeziei şi în concordanţă cu prevederile acestui acord, vor fi deduse din impozitele plătibile în România, dar suma nu va depăşi acea parte de impozit al României, pe care un astfel de venit îl suportă asupra întregului venit supus impo­zitului român. Beneficiile vărsate la bugetul statului de întreprinderile de stat române vor fi socotite, în sensul prezentului acord, ca un impozit român.

3. În vederea aplicării paragrafului 2, termenul im­pozite plătite în Malayezia se consideră că include:

a) cu privire la dividendele primite de o societate rezidentă a Malayeziei, orice sumă care ar fi trebuit să fie plătită ca impozit malayezian, dar care a fost scutită de impozit conform legilor Malayeziei cu pri­vire la încurajarea şi promovarea dezvoltării econo­mice în Malayezia, în vigoare la data semnării prezen­tului acord, sau oricăror alte prevederi subsecvente introduse în Malayezia în modificarea sau completarea acelor legi, în măsura în care sînt acceptate de autori­tăţile statelor contractante ca avînd caracter substan­ţial similar ;

b) dobînda care intră în sfera de aplicare a paragra­fului 3 al art. 11 şi care nu a fost scutită de impozitul malayezian pe dobîndă în conformitate cu  prevederile acelui paragraf; şi

c) redevenţele industriale aprobate, la care se aplică paragraful 3 al art. 12 şi care nu au fost scutite de impozitul malayezian pe redevenţe, în conformitate cu acel paragraf.

4. În vederea aplicării paragrafului 2, cînd redeven­ţele obţinute de un rezident al României ca drepturi de chirie pentru filme care sînt în Malayezia supuse taxei pentru închirierea de filme, aceste taxe se consi­deră ca fiind impozit malayezian.

5. În cazul Malayeziei, sub conditiile prevăzute de legislaţia malayeziană cu privire la acordarea drept credit faţă de impozitul malayezian plătibil în orice altă ţară decît Malayezia, impozitul român plătibil conform legislaţiei României şi în conformitate cu acest acord fie direct sau prin deducere (excluzînd, în cazul dividendelor, impozitul plătibil cu privire la beneficiile din care se plătesc dividendele) de un rezident al Malayeziei cu privire la venitul din surse situate în România, care au fost supuse impozitului în ambele state, atît în România cît şi în Malayezia, se acordă ca un credit, faţă de impozitul malayezian plătibil privi­tor la un astfel de venit, dar într-o sumă care să nu depăşească acea parte a impozitului malayezian pe care un astfel de venit îl suportă asupra întregului venit supus impozitului malayezian.

 

ARTICOLUL 21

Nediscriminarea

1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant la nici o impozitare ori altă obligaţie în legătură cu aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligaţia la care sînt sau pot fi supuşi naţionalii acelui celălalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o între­prindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi mai puţin favorabilă în celălalt stat decît a întreprinderilor celuilalt stat care exercită activităţi de acelaşi fel.

3. Întreprinderile unui stat contractant, al căror ca­pital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau contro­lat, direct sau indirect, de către unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menţionat la nici o impozitare sau obli­gaţie în legătură cu impunerea care să fie diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile în legătură cu aceasta la care sînt sau pot fi impuse în­treprinderile de acelaşi fel ale primului stat menţionat.

4. Dispoziţiile prezentului articol nu pot fi interpre­tate ca obligînd fiecare dintre statele contractante de a acorda persoanelor fizice nerezidente în acel stat con­tractant o scădere, reducere sau altă înlesnire la plata impozitului care sînt acordate persoanelor fizice rezi­dente.

5. Mai mult, dispoziţiile prezentului articol nu pot fi interpretate ca obligînd un stat contractant de a acorda naţionalilor celuilalt stat contractant, nerezidenţi în primul stat contractant, o scădere, reducere sau altă înlesnire de impozit existentă în lege la data semnării prezentului acord numai pentru naţionalii primului stat menţionat sau altor persoane specificate aici, care sînt nerezidente în acel stat.

6. Termenul impozitare indică în prezentul articol impozitele de orice natură sau denumire.

 

ARTICOLUL 25

Procedura amiabilă

1. Cînd un rezident al unuia dintre statele contrac­tante apreciază că măsurile luate de unul sau de am­bele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impunere care nu este în conformitate cu prezentul acord, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legile de impozite ale acelor state, să prezinte cazul său autorităţilor competente din statul contractant al cărui rezident este.

2. Autoritatea competentă se străduieşte, dacă recla­maţiile îi par întemeiate şi dacă ea însăşi nu este în măsură să dea o soluţie satisfăcătoare, să rezolve pro­blema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contradant, în vederea evi­tării unei impozitări neconforme cu acordul.

3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui, pe calea înţelegerii amiabile, să rezolve dificultăţile sau să înlăture dubiile apărute cu privire la interpretarea sau aplicarea acordului.

4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele in vederea aplicării pre­zentului acord, în sensul paragrafelor precedente.

 

ARTICOLUL 26

Schimb de informaţii

1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplica­rea prevederilor prezentului acord şi pentru prevenirea ori depistarea evaziunii sau sustragerii de la impozita­rea prevăzută în prezentul acord. Orice informaţie ast­fel schimbată va fi tratată ca un secret şi nu va putea fi comunicată decît persoanelor sau autorităţilor însăr­cinate cu stabilirea impunerilor, inclusiv stabilirea pe cale judecătorească sau încasarea impozitelor vizate în prezentul acord.

2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunînd unuia dintre statele con­tractante obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei proprii sau practicii administrative a unuia sau a celui­lalt stat contractant ;

b) de a furniza informaţii care nu ar putea fi obţi­nute în baza prevederilor legislaţiei proprii sau prac­ticii administrative obişnuite a unuia sau a celuilalt stat contractant ;

c) de a furniza informaţii prin care s-ar divulga orice secret comercial. industrial sau profesional ori un procedeu comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

 

ARTICOLUL 27

Privilegii diplomatice şi consulare

Prevederile prezentului acord nu aduc nici o atingere privilegiilor fiscale de care beneficiază funcţionarii diplomatici sau consulari, conform reglementărilor in­ternaţionale sau prevederilor acordurilor speciale.

 

ARTICOLUL 28

Intrarea în vigoare

1. Prezentul acord va fi supus ratificării şi instru­mentele de ratificare vor fi schimbate la Bucureşti, cît mai curînd posibil.

2. Acordul va intra în vigoare după schimbul instru­mentelor de ratificare şi se va aplica cu privire la veniturile din ţara de sursă la sau după 1 ianuarie al anului următor în care schimbul instrumentelor de ra­tificare a avut loc.

 

ARTICOLUL 29

Denunţarea

Prezentul acord va rămîne în vigoare pe o durată nedeterminată, dar  fiecare dintre statele contractante poate denunţa acordul printr-o notă de denunţare, la sau pînă la 30 iunie al fiecărui an calendaristic, după o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a acordu­lui. În acest caz, acordul va înceta să se aplice cu privire la veniturile din statul de sursă la sau după 1 ianuarie al anului următor celui în care s-a dat nota de denunţare.

Drept care împuterniciţii, în bună şi cuvenită formă, ai celor două guverne au semnat acordul, făcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile română, malayeziană şi engleză, cele trei texte avînd aceeaşi valoare.

 

În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru guvernul Republicii Socialiste România,

Ion M. Nicolae

 

Pentru guvernul Malayeziei,

Tan Sri Ghazali Shafie

 

PROTOCOL

 

La data semnării Acordului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Malayeziei s-a convenit că următoarele prevederi fac parte integrantă din acord

 

1. În legătură cu art. 10 "Dividende" :

Cînd, în vederea aplicării art. VII al Acordului dintre guvernul Malayeziei şi guvernul Republicii Socialiste România pntru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe ve­nit, semnat la Singapore la 26 decembrie 1968 :

a) un dividend plătit de o societate:

i) care a fost rezidentă în ambele state Malayezia şi Singapore şi adunarea generală a societăţii la care dividendul a fost declarat a avut loc în Malayezia; sau

ii) care a fost rezidentă în Singapore şi la data plăţii acelui dividend societatea s-a declarat ea însăşi a fi rezidentă în Malayezia, dividendul va fi considerat ca fiind plătit de societatea rezidentă în Malayezia;

b) un dividend plătit de o societate:

i) care a a fost rezidentă în Malayezia, cît şi în Singapor­e, şi adunarea generală a societăţii la care dividendul a fost declarat a avut loc în Singapo­re; sau 

ii) care a fost rezidentă în Malayezia şi în timpul plăţii acelui dividend societatea s-a declarat ea însăşi ca fiind rezidentă a Singaporelui, divi­dendul va fi considerat ca fiind plătit de către o societate nerezidentă în Malayezia.

 

2. În legătură cu art. 22 "Venituri care nu au fost menţionate în mod expres" :

Comisionul provenind dintr-un stat contractant şi plătit unui rezident al celuilalt stat contractant va fi impus în acel celălalt stat.

Totuşi, comisionul va putea fi impus în statul con­tractant de unde provine.

Drept care subsemnaţii, împuterniciţi în bună şi cuvenită formă de către guvernele lor, au semnat acest protocol.

Făcut în dublu exemplar la Kuala Lumpur, azi 26 noiembrie 1982, fiecare în limbile română, malaye­ziană şi engleză, cele trei texte avînd aceeaşi valoare.

În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru guvernul RepubIicii Socialiste România,

Ion M. Nicolae

 

Pentru guvernul Malayeziei,

Tan Sri Ghazali Shafie