DECRET   Nr. 221 din  4 septembrie 1987

pentru ratificarea unor tratate internaţionale

EMITENT:      CONSILIUL DE STAT

PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 37 din  7 septembrie 1987

 

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

 

(…)

    ART. 2

    Se ratifică Convenţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Dhaka la 13 martie 1987.

(…)

 

NICOLAE CEAUŞESCU

Preşedintele

Republicii Socialiste România

 

 

 

CONVENŢIE

între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziuni fiscale cu privire la impozitele pe venit

 

    Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bangladesh,

    în dorinţa de a promova şi întări relaţiile economice între cele două tari, pe baza deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc,

    au convenit după cum urmează:

 

    ART. 1

    Persoane vizate

    Prezenta convenţie se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

    ART. 2

    Impozite vizate

    1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit stabilite de un stat contractant sau în numele acestuia, indiferent de modul în care sunt percepute.

    2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitelor stabilite pe venitul total sau pe elemente de venit, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile.

    3. Impozitele actuale asupra cărora se aplică convenţia sunt următoarele:

    a) în ceea ce priveşte România:

    i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice şi juridice;

    ii) impozitul pe veniturile societăţilor mixte constituite cu participarea organizaţiilor economice române şi a unor parteneri străini;

    iii) impozitul pe venitul realizat din activităţi agricole (denumite în continuare impozit român);

    b) în ceea ce priveşte Bangladesh, impozitul pe venit (denumit în continuare impozit bangladesh).

    4. Prezenta convenţie se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau analoage care se vor stabili după data semnării prezentei convenţii şi cale se vor adăuga sau vor înlocui pe cele existente. Autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor comunica reciproc orice modificări importante aduse legislaţiei lor fiscale.

    ART. 3

    Definiţii generale

    1. În sensul prezentei convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

    a) termenul România înseamnă Republica Socialistă România;

    b) termenul Bangladesh înseamnă Republica Populară Bangladesh;

    c) termenii un stat contractant şi celălalt stat contractant indică România sau Bangladesh, după cum cere contextul;

    d) termenul persoana înseamnă o persoană fizică, o societate şi orice alta grupare de persoane;

    e) termenul societate indică orice persoana juridică sau orice entitate care este considerată ca persoana juridică în vederea impozitării;

    f) termenii întreprindere a unui stat contractantă şi întreprindere a celuilalt stat contractant indică, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

    g) expresia autoritate competenta indică:

    1) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;

    2) în cazul Bangladesh, Consiliul Naţional al Veniturilor sau reprezentantul sau autorizat;

    h) termenul naţional înseamnă toate persoanele fizice care posedă naţionalitatea sau cetăţenia statului contractant respectiv, precum şi toate persoanele fizice, societăţile de persoane şi asociaţiile care au statut juridic în baza legilor în vigoare în statul contractant respectiv;

    i) expresia trafic internaţional înseamnă orice transport efectuat de o navă sau aeronava exploatate de o întreprindere, care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului când nava sau aeronava efectuează transporturi numai între două locuri situate în celălalt stat contractant.

    2. În ce priveşte aplicarea convenţiei de către un stat contractant, orice termen cale nu este altfel definit va avea, dacă contextul nu cere altfel, înţelesul pe care îl are în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant referitoare la impozitele care fac obiectul prezentei convenţii.

    ART. 4

    Rezident

    1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoana care, conform legislaţiei acelui stat, este subiect de impunere în acel stat datorită domiciliului sau, reşedinţei sale, sediului conducerii sau pe baza oricărui alt criteriu de natura similară.

    2. Când, potrivit dispoziţiilor paragrafului 1, o persoană fizică este rezidenta a ambelor state contractante, atunci statutul sau fiscal se va rezolva după cum urmează:

    a) persoana va fi considerată rezidenta a statului în care are o locuinţă permanenta la dispoziţia sa; dacă dispune de câte o locuinţă permanenta la dispoziţia sa în fiecare din ambele state, ea va fi considerată rezidenta a statului cu care legăturile sale personale şi economice sunt cele mai strânse (centrul intereselor vitale);

    b) dacă statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta persoana nu dispune de o locuinţă permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre state atunci va fi considerată rezidenta a statului în care locuieşte în mod obişnuit;

    c) dacă aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau dacă nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul din ele, ea va fi considerată rezidenta a statutului al cărui naţional este;

    d) dacă aceasta persoana este un naţional al ambelor state sau al nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

    3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană alta decât o persoană fizică, este rezidenta a ambelor state contractante, atunci ea va fi considerată rezidenta a statului în care este situat locul conducerii sale efective.

    ART. 5

    Sediu permanent

    1. În sensul prezentei convenţii expresia sediu permanent indică un loc fix de afaceri prin care întreprinderea exercită, în totalitate sau în parte, activitatea sa.

    Expresia sediu permanent cuprinde, îndeosebi:

    a) un sediu de conducere;

    b) o sucursală;

    c) un birou;

    d) o uzină;

    e) un atelier;

    f) un depozit prin care o persoană pune la dispoziţia altor persoane spaţii de depozitare; şi

    g) o mină, un put de extracţie a petrolului sau a gazului, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.

    3. Un şantier de construcţii sau de montaj constituie sediu permanent numai în cazul în care durata acestuia este mai mare de 183 de zile.

    4. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, expresia sediu permanent se consideră ca nu include:

    a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitarii sau expunerii de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii;

    b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în vederea depozitarii sau expunerii;

    c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în vederea prelucrării de către o altă întreprindere;

    d) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse sau mărfuri, ori de a culege informaţii pentru întreprindere;

    e) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul de a face reclama, de a furniza informaţii, pentru cercetări ştiinţifice sau pentru activităţi cu caracter preparator sau auxiliar pentru întreprindere;

    f) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru desfăşurarea de activităţi combinate din categoria celor menţionate la subparagrafele a)-e), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, rezultată din aceasta combinare, sa aibă un caracter preparator sau auxiliar.

    5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, când o persoană, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6, acţionează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, acea întreprindere se va considera ca are un sediu permanent în primul stat contractant menţionat cu privire la orice activităţi pe care acea persoana le efectuează pentru întreprindere, dacă acea persoana:

    a) are ca activitate obişnuită în acest stat împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, cu condiţia ca activităţile acelei persoane sa nu fie limitate la cele enumerate la paragraful 4 şi care, dacă ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în sensul acelui paragraf; sau

    b) nu are ca activitate o astfel de împuternicire, dar dispune în mod obişnuit, în primul stat, de un stoc de produse sau mărfuri, din care livrează cu regularitate în numele întreprinderii.

    6. O întreprindere nu va fi considerată ca are un sediu permanent în celuilalt stat contractant numai prin faptul ca îşi exercită activitatea în acel stat prin intermediul unui intermediar, al unui agent comisionar general sau al oricărui alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.

    7. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau care exercită activităţi în acel celălalt stat (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din una din aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte.

    ART. 6

    Venituri din bunuri imobile

    1. Veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile (inclusiv veniturile din exploatările agricole ori forestiere) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

    2. Expresia bunuri imobile va fi definită în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile în cauza sunt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, accesoriile bunurilor imobile, inventarul viu şi mort al exploatărilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, surselor şi altor resurse naturale ale solului; navele şi aeronavele nu sunt considerate bunuri imobile.

    3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directa, închirierea sau folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunurile imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunurile imobile folosite pentru desfăşurarea unei activităţi de prestări de servicii cu caracter profesional independent.

    ART. 7

    Beneficiile întreprinderilor

    1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afara de cazul când întreprinderea exercită activităţi în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacă întreprinderea exercită activităţi astfel cum s-a menţionat anterior, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte care poate fi atribuită acelui sediu permanent.

    2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activităţi în celălalt stat contractant, prin intermediul unui sediu permanent situat în acel stat, atunci se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau analoage, în condiţii identice sau analoage şi tratând cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

    3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor admite la scădere cheltuielile făcute pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administraţie, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se află sediul permanent sau în alta parte, dar nu vor include cheltuielile care, conform reglementărilor acelui stat, nu sunt admise la scădere întreprinderilor acelui stat.

    4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile de atribuit unui sediu permanent sa fie determinate pe baza repartizării beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant sa determine beneficiile impozabile în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată va fi însă de aşa natura încât rezultatul sa corespundă cu principiile cuprinse în prezentul articol.

    5. Nici un beneficiu nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

    6. În sensul paragrafelor precedente, beneficiile de atribuit sediului permanent vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afara de cazul când există motive suficiente şi valabile de a proceda în alt mod.

    7. Când beneficiile cuprind elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de dispoziţiile acestui articol.

    ART. 8

    Transporturi navale şi aeriene

    1. Beneficiile din exploatarea în trafic internaţional a aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

    2. Beneficiile obţinute din exploatarea navelor în trafic internaţional pot fi impuse în statul contractant în care se exercită atare activitate, dar impozitul astfel stabilit nu va depăşi 50% din impozitul stabilit în alt mod prin legea internă a acelui stat, iar impozitul stabilit în aceste condiţii nu va depăşi 2,50% din întreaga suma de primit pentru transportul pasagerilor, al poştei, al animalelor şi al produselor încărcate în acel stat.

    3. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 se aplică, de asemenea, beneficiilor provenind din participările într-un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internaţională de transporturi.

    ART. 9

    Întreprinderi asociate

    Când:

    a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

    b) aceleaşi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant,

    şi, în oricare din aceste situaţii, între cele două întreprinderi se stabilesc sau se impun condiţii în relaţiile lor comerciale sau financiare, ce diferă de acelea care ar fi stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care, dacă n-ar fi fost acele condiţii, ar fi fost obţinute, dar datorită acelor condiţii nu au putut fi obţinute, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impuse în consecinţa.

    ART. 10

    Dividende

    1. Dividendele plătite de către o societate rezidenta a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

    2. Totuşi, astfel de dividende pot fi impuse, de asemenea, în statul contractant în care este rezidenta societatea plătitoare de dividende, potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacă societatea primitoare este beneficiară efectivă a dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi:

    a) 10% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiul efectiv este o societate care deţine direct cel puţin 10% din capitalul societăţii plătitoare de dividende;

    b) 15% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.

    Acest paragraf nu va afecta impozitarea societăţilor cu privire la beneficiile din care se plătesc dividendele.

    3. Termenul dividende folosit în acest articol indică veniturile provenind din acţiuni, acţiuni sau titluri de folosinţa, părţi miniere, părţi de fondator, precum şi veniturile din alte părţi sociale, care sunt asimilate veniturilor din acţiuni de către legislaţia fiscală a statului în care este rezidenta societatea plătitoare de dividende. În acest context, beneficiile distribuite de societăţile mixte subscriitorilor de capital sunt asimilate dividendelor.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activităţi producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidenta, printr-un sediu permanent situat în acel stat, sau efectuează în acel stat servicii personale cu caracter independent folosind o bază fixa situată acolo, iar pachetul de acţiuni în legătura cu care se plătesc dividendele este efectiv legat de acel sediu permanent sau baza fixa. În  astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau art. 14, după caz.

    5. Când o societate rezidenta a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate, exceptând situaţia în care aceste dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau în măsura în care pachetul de acţiuni în legătura cu care se plătesc dividendele este efectiv legat de un sediu permanent sau de o bază fixa situată în acel stat, nici sa preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acel celălalt stat.

    ART. 11

    Dobânzi

    1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

    2. Totuşi, aceste dobânzi sunt impozabile, de asemenea, în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobânzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma brută a dobânzilor.

    3. Independent de prevederile paragrafului 2:

    a) dobânzile provenind din România şi plătite Guvernului Bangladesh sau Băncii Bangladesh vor fi scutite de impozit în România;

    b) dobânzile provenind din Bangladesh şi plătite Guvernului din România, Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România şi Băncii Române de Comerţ Exterior vor fi scutite de impozit în Bangladesh.

    4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din titluri de creanţa de orice fel garantate sau nu ipotecar şi indiferent dacă dau sau nu dreptul de a participa la beneficiile debitorului şi, în special, veniturile din efecte publice şi veniturile din obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile decurgând din aceste efecte publice sau obligaţiuni.

    Penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate ca dobânzi în sensul prezentului articol.

    5. Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, rezident al unui stat contractant, desfăşoară activităţi producătoare de venituri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau efectuează în celălalt stat servicii personale cu caracter independent folosind o bază fixa situată acolo şi dacă titlurile de creanţa cu privire la care se plătesc dobânzile sunt efectiv legate de un astfel de sediu permanent sau baza fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

    6. Dobânda se va considera ca provine dintr-un stat contractant când debitorul este chiar acel stat, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Când, totuşi, persoana plătitoare a dobânzii, fie ca este sau nu rezidenta a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixa în legătura cu care a fost contractată creanţa asupra căreia se plăteşte dobânda şi aceasta dobânda se suportă de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceasta dobânda se va considera ca provine din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

    7. Când, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoana, suma dobânzilor, ţinând cont de creanţa pentru care ele sunt plătite, excede suma asupra căreia ar fi convenit debitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionata. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va rămâne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinându-se cont şi de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.

    ART. 12

    Redevenţe

    1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

    2. Totuşi, astfel de redevenţe sunt impozabile, de asemenea, în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma brută a redevenţelor.

    3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plăţile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv a filmelor cinematografice, a oricărui brevet de invenţie, marca de fabrica, sau a altor bunuri sau drepturi sau a unui desen sau model, plan, formula sau procedeu secret sau pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţii referitoare la experienţa câştigată în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, rezident al unui stat contractant, îşi desfăşoară activitatea în celălalt stat contractant din care provin aceste redevenţe, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercită în acel celălalt stat servicii personale cu caracter independent printr-o baza fixa situată acolo, şi dreptul sau proprietatea în legătura cu care se plătesc redevenţele sunt legate efectiv de acest sediu permanent sau baza fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

    5. Se va considera ca redevenţele provin dintr-un stat contractant când plătitorul este chiar acel stat, o unitate administrativ-teritorială, o autoritate locală sau un rezident al acelui stat. Când, totuşi, persoana plătitoare de redevenţe, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixa în legătura cu care s-a creat obligaţia de a se plati redevenţele şi plata acestor redevenţe este suportată de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste redevenţe sunt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

    6. Când, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau pe care şi unul şi celălalt le întreţin cu terţe persoane, suma redevenţelor plătite, ţinând seama de folosirea, concesionarea sau informaţia pentru care se plătesc, depăşeşte suma asupra căreia s-ar fi convenit de către debitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma menţionata. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va rămâne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinându-se seama şi de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.

    ART. 13

    Câştiguri din capital

    1. Câştigurile obţinute din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, precum şi câştigurile din înstrăinarea acţiunilor unei societăţi ale carei active constau în principal în bunuri imobile sunt impozabile în statul în care sunt situate bunurile respective.

    2. Câştigurile care provin din înstrăinarea bunurilor mobile făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile aparţinând unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant în scopul efectuării unor servicii personale cu caracter independent, inclusiv câştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei baze fixe, sunt impozabile în acel celălalt stat.

    3. Câştigurile care provin din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional sau a bunurilor mobile ţinând de exploatarea unor astfel de nave sau aeronave vor fi impozitate numai în statul contractant a cărui rezidenta este întreprinderea.

    4. Câştigurile care provin din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decât cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3, vor fi impuse numai în statul contractant al cărui rezident este cel care înstrăinează.

    ART. 14

    Servicii personale cu caracter independent

    1. Veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau din alte activităţi independente cu caracter analog sunt impozabile numai în acel stat.

    Cu toate acestea, în următoarele împrejurări, asemenea venituri pot fi impuse în celălalt stat contractant:

    a) dacă are o bază fixa la dispoziţia sa în mod regulat în celălalt stat contractant în scopul desfăşurări activităţii sale; în acest caz se poate impune în celălalt stat contractant numai acea parte a venitului care este atribuibilă acelei baze fixe; sau

    b) dacă şederea sa în celălalt stat contractant este pentru o perioadă sau perioade care însumate depăşesc în total 183 de zile în anul fiscal; sau

    c) dacă remuneraţiile pentru serviciile şase în celălalt stat contractant obţinute de la rezidenţi ai acelui stat contractant depăşesc o sumă în taka Bangladesh sau în lei româneşti egala cu 4.000 dolari S.U.A., în anul impozabil, fără a ţine seama ca şederea sa în acel stat are loc pe o perioadă sau perioade care însumează puţin de 183 de zile în cursul anului fiscal.

    2. Expresia profesii libere cuprinde, în special, activităţi independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.

    ART. 15

    Servicii personale dependente

    1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile, retribuţiile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate retribuită sunt impozabile numai în acel stat, în afara de cazul când aceasta activitate este exercitată în acel celălalt stat contractant. Dacă activitatea retribuită este exercitată în celălalt stat, remuneraţia primită din aceasta activitate este impozabilă în acel celălalt stat.

    2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate retribuită exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menţionat, dacă:

    a) primitorul rămâne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în anul de impunere respectiv; şi

    b) remuneraţiile sunt plătite de sau în numele persoanei care angajează şi care nu este rezidenta a celuilalt stat; şi

    c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixa pe cale cel care angajează o are în celălalt stat.

    3) Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pentru activitatea retribuită exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în internaţional de o întreprindere a unui stat contractant vor fi impuse numai în acel stat.

    ART. 16

    Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere

    Remuneraţiile directorilor şi alte remuneraţii similare primite de către un rezident al unui stat contractant calitatea lui de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi rezidente în celălalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat contractant.

    ART. 17

    Artişti şi sportivi

    1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de profesionist de spectacole cum ar fi artişti le teatru, de cinema, de radio sau televiziune ori interpreţi muzicali, precum şi de sportivi, din activităţile personale desfăşurate în aceasta calitate în celălalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

    2. Când veniturile privitoare la activităţile personale exercitate de un profesionist de spectacole sau de un sportiv în aceasta calitate nu revin acestui profesionist de spectacole sau sportiv, ci altei persoane, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, aceste venituri sunt impuse în statul contractant în care se desfăşoară activităţile profesionistului de spectacole sau sportivului.

    3. Veniturile realizate din astfel de activităţi pot fi, totuşi, scutite de impozit în acel stat, dacă activităţile sunt desfăşurate în cadrul unui acord cultural încheiat între statele contractante.

    ART. 18

    Pensii

    Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfăşurată în trecut vor fi impuse numai în acel stat.

    ART. 19

    Funcţii publice

    1. a) Remuneraţiile, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală a acestuia oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, unităţi sau autorităţi vor fi impuse numai în acel stat.

    b) Totuşi, astfel de remuneraţii vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat şi persoana fizică este rezidenta a acelui stat care:

    i) este un naţional al acelui stat; sau

    ii) nu a devenit rezident al acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

    2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, unităţi sau autorităţi va fi impusă numai în acel stat.

    b) Totuşi, astfel de pensii vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizică este rezident şi naţional al acelui stat.

    3. Prevederile art. 15, 16 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor referitoare la serviciile prestate în legătura cu o activitate producătoare de venituri desfăşurată de un stat contractant, o unitate administrativ-teritorială sau o autoritate locală a acestuia.

    ART. 20

    Profesori

    O persoană fizică care este sau a fost rezident al unui stat contractant imediat înainte de sosire în celălalt stat contractant şi care, la invitaţia unei universităţi, colegiu, şcoli sau a altei instituţii educaţionale similare, recunoscute de autoritatea competenta a acelui celălalt stat contractant, vizitează acest celălalt stat contractant o perioadă care nu depăşeşte doi ani, numai pentru scopul de a preda sau cerceta sau amândouă, în cadrul unei astfel de instituţii educaţionale, va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant pentru remuneraţia primită ca urmare a predării sau cercetării.

    ART. 21

    Studenţi şi stagiari

    1. O persoană fizică care este sau a fost imediat înaintea sosirii sale într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezenta în primul stat menţionat numai în calitate de student la o universitate recunoscută, colegiu, şcoala sau alta instituţie educaţională similară recunoscută în primul stat menţionat sau se află în acel stat ca practicant în domeniul comercial sau tehnic, pentru o perioadă care nu depăşeşte cinci ani de la data primei sale sosiri în primul stat menţionat în legătura cu aceasta vizita, va fi scutită de impozit în primul stat menţionat, pentru:

    a) toate sumele primite din străinătate în scopul întreţinerii, educaţiei sau calificării sale; şi

    b) orice remuneraţie primită ca urmare a unei activităţi retribuite prestate în primul stat menţionat în scopul suplimentării mijloacelor de întreţinere.

    2. o persoană fizică care a fost rezidenta a unui stat contractant imediat înaintea sosirii sale în celălalt stat contractant şi este prezenta temporar în acel celălalt stat numai pentru a studia, cerceta sau a se perfecţiona, ca urmare a obţinerii unei burse sau acordării unui premiu de către o organizaţie ştiinţifică, educaţională, de cult sau caritabila sau în baza unui program de asistenţa tehnica încheiat între guvernele statelor contractante, va fi scutită de impozit în acel celălalt stat de la data primei sale vizite în acel celălalt stat în legătura cu acea vizita:

    a) pentru sumele obţinute ca burse, premii; şi

    b) pentru toate trimiterile din străinătate în scopul întreţinerii sale, educaţiei sau calificării.

    ART. 22

    Alte venituri

    1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de locul de unde provin, care nu au fost reglementate prin articolele precedente ale prezentei convenţii, vor fi impuse numai în acel stat.

    2. Independent de prevederile paragrafului 1, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, câte nu au fost reglementate prin articolele precedente ale prezentei convenţii şi care provin din celălalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

    ART. 23

    Evitarea dublei impuneri

    1. Când un impozit este plătit asupra veniturilor obţinute în Bangladesh de un rezident al României, acel impozit va fi dedus din impozitul plătit în România în conformitate cu prevederile legilor de impozite din România.

    2. Sub rezerva prevederilor legii de impozite din Bangladesh referitoare la acordarea creditului fata de impozitul din Bangladesh a impozitului plătit într-un teritoriu din afara Bangladesh, impozitul asupra venitului plătit în România de către o persoană rezidenta în Bangladesh se va acorda ca un credit fata de orice impozit din Bangladesh plătibil pentru acele venituri.

    3. În sensul prezentului articol, beneficiile, veniturile sau câştigurile unui rezident al unui stat contractant care sunt impuse în celălalt stat contractant în conformitate cu prezenta convenţie, se consideră ca provin din surse situate în acel celălalt stat.

    4. Independent de prevederile paragrafelor precedente ale acestui articol, dacă se acordă pentru o perioadă de timp scutire de impozit, fie totală fie parţială, asupra oricărui venit, de către unul din statele contractante, atunci celălalt stat contractant va acorda credit pentru impozitul astfel scutit, fata de impozitul pentru asemenea venituri plătibil în acel celălalt stat.

    ART. 24

    Nediscriminarea

    1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant la nici un impozit sau alta obligaţie legată de acesta, care sa fie diferită sau mai împovărătoare decât impunerea şi cerinţele legate de aceasta impunere la care sunt sau pot fi supuşi naţionalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie. Aceasta prevedere se va putea, independent de prevederile articolului 1, sa se aplice, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unui sau ale ambelor state contractante.

    2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în celălalt stat decât impunerea stabilită întreprinderilor acestui stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Aceste prevederi nu vor fi interpretate ca obligând un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant acele deduceri personale, înlesniri sau reduceri la stabilirea impozitului în baza responsabilităţilor din statul civil sau familial pe care le acordă rezidenţilor proprii.

    3. Cu excepţia cazului când prevederile art. 9, paragrafului 7 al art. 11, sau paragrafului 6 al art. 12 se aplică dobânzilor, redevenţelor şi altor plati făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant în scopul determinării beneficiului impozabil al unei astfel de întreprinderi, se vor putea deduce în aceleaşi condiţii ca şi cum acestea ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menţionat. Prevederile acestui paragraf nu vor afecta aplicarea legii din Bangladesh referitoare la reducerea la sursa a dobânzilor, redevenţelor sau a altor plati ca o condiţie pentru deducere.

    4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, integral sau parţial, deţinut sau controlat în mod direct sau indirect de unul sau mai multi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menţionat nici unui impozit sau obligaţie legată de acesta care sa fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitul sau obligaţiile legate de acesta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat.

    5. Prevederile prezentului articol, independent de prevederile art. 2, se vor aplica impozitelor de orice natura sau denumire.

    ART. 25

    Procedura amiabilă

    1. Când o persoană apreciază ca măsurile luate de unul sau de ambele state contractante ii atrag sau ii pot atrage o impozitare care nu este conforma cu prezenta convenţie, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia naţională a acestor state, sa supună cazul sau autorităţii competente a statului al cărui rezident este sau, dacă cazul sau intră sub incidenţa prevederilor paragrafului 1 al art. 24, va supune cazul sau autorităţii competente a statului contractant al cărui naţional este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima comunicare privind măsura prin care s-a stabilit impunerea care nu este conforma cu prevederile convenţiei.

    2. Autoritatea competenta se va strădui, dacă reclamaţia i se pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsura sa ajungă la o soluţionare satisfăcătoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conforma cu convenţia. Orice acord realizat se va aduce la îndeplinire independent de termenele limita prevăzute de legislaţiile interne ale statelor contractante.

    3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea convenţiei. Ele pot, de asemenea, sa se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenţie.

    4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în vederea realizării unei înţelegeri pentru aplicarea prevederilor paragrafelor precedente.

    Când, pentru a ajunge la o înţelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb verbal de opinii, un astfel de schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii compuse din reprezentanţii autorităţilor competente ale statelor contractante.

    ART. 26

    Schimb de informaţii

    1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii dacă este necesar pentru aplicarea prevederilor prezentei convenţii sau ale legilor interne ale statelor contractante privind impozitele prevăzute de prezenta convenţie, în măsura în care impozitarea pe care o prevăd nu este contrară convenţiei. Schimbul de informaţii nu este influenţat de art. 1. Orice informaţie obţinută de un stat contractant va fi tratată ca secret, în aceleaşi condiţii ca şi informaţiile obţinute conform legislaţiei interne a acelui stat, şi va fi divulgată numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv organelor judiciare sau administrative) care au atribuţii în legătura cu stabilirea sau încasarea, executarea sau urmărirea judiciară sau rezolvarea apelurilor în legătura cu impozitele care fac obiectul convenţiei. Aceste persoane sau autorităţi vor folosi informaţiile numai în aceste scopuri. Ele pot face cunoscute informaţiile în procesele publice sau în hotărârile judecătoreşti.

    2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunând unui stat contractant obligaţia:

    a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei proprii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;

    b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a unuia sau a celuilalt stat contractant;

    c) de a transmite informaţii care ar divulga orice secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

    ART. 27

    Agenţi diplomatici şi functionari consulari

    Nici o prevedere a prezentei convenţii nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiază agenţii diplomatici şi functionarii consulari, fie în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional, fie în virtutea prevederilor acordurilor speciale.

    ART. 28

    Intrarea în vigoare

    1. Prezenta convenţie va fi ratificată şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate cât mai curând posibil.

    2. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare, iar prevederile acesteia se vor aplica:

    a) în România: asupra impozitelor aferente oricărui an de impunere care începe la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic următor aceluia în care convenţia intră în vigoare;

    b) în Bangladesh: asupra oricărui an de impunere care începe la sau după 1 iulie al anului calendaristic următor aceluia în care convenţia intră în vigoare.

    ART. 29

    Denunţarea

    1. Prezenta convenţie va rămâne în vigoare atâta timp cât nu va fi denunţată de unul din statele contractante. Oricare dintre statele contractante poate denunţa convenţia pe cale diplomatică, transmiţând o notă de denunţare celuilalt stat contractant până la 30 iunie a fiecărui an calendaristic începând cu cel de al V-lea an următor celui în care convenţia a intrat în vigoare. În acest caz, prezenta convenţie va înceta sa se aplice;

    a) în România: cu privire la impozitele aferente oricărui an de impunere care începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic următor aceluia în care s-a transmis nota de denunţare;

    b) în Bangladesh: pentru orice an de impunere care începe la sau după 1 iulie al anului calendaristic următor aceluia în care s-a transmis nota de denunţare.

    Drept care, subsemnaţii, împuterniciţi în buna şi cuvenita forma de către guvernele lor, au semnat prezenta convenţie.

    Făcută la Dhaka la 13 martie 1987, în două exemplare originale, fiecare în limbile româna, bangla şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare, textul în limba engleza are precădere.

 

Pentru Guvernul

Republicii Socialiste România,

Dimitrie Ancuta

 

Pentru Guvernul

Republicii Populare Bangladesh,

M. Syeduzzaman