Regiunea Sud-Est - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ
A FINANŢELOR PUBLICE GALAŢI
1. Informaţii generale despre judeţele arondate D.G.R.F.P. GALATI
1.1. Aşezare geografică: relief şi suprafaţă
1.2 Indicatori demografici
1.3.Suprafaţă şi organizare administrativă
2.Prezentarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi
2.2.Obiectivele DGRFP Galaţi pe anul 2014
2.3.Contribuabili administraţi, resurse umane
2.5.Activitatea de colectare a creanţelor fiscale
1. Informaţii generale despre judeţele arondate D.G.R.F.P. GALATI
1.1. Aşezare geografică: relief şi suprafaţă
Regiunea Galaţi este aşezata in partea de sud-est a României. Având o suprafaţa de 35.762 km2, regiunea ocupa 15% din suprafaţa totală a ţării, fiind a doua ca mărime din cele opt regiuni ale României. Din punct de vedere administrativ, Regiunea Sud-Est cuprinde 6 județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea:
|
Judeţul |
Suprafaţa in km˛ |
% din suprafaţa totala a judeţelor arondate DGRFP Galaţi |
|
Brăila |
4.766 |
13,33% |
|
Buzău |
6.103 |
17,06% |
|
Constanta |
7.071 |
19,77% |
|
Galaţi |
4.466 |
12,49% |
|
Tulcea |
8.499 |
23,76% |
|
Vrancea |
4.857 |
13,59% |
Regiunea Sud-Est este situată în zona de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina și Marea Neagră. Relieful regiunii este foarte variat (din punct de vedere genetic, morfologic, altimetric), desfășurându-se de la Platforma Continentală a Mării Negre la Carpații de Curbură.
Judeţul Brăila este situat in sud-estul României in partea estica a Câmpiei Romane fiind limitat la est de cursul inferior al Dunării. Judeţele vecine: Galaţi (nord), Vrancea (nord-vest), Buzău (vest), Ialomiţa (sud), Tulcea, Constanta (est).Relieful este dominat de câmpie (Câmpia Romana - cu subunităţile Câmpia Brăilei, Câmpia Călmăţuiului, Câmpia Siretului Inferior) precum si de lunca Dunării iar altitudinile rareori depăşesc 50 m. Sunt prezente aşa numitele crovuri (ce se formează prin tasarea depozitelor de loess) cu acumulări de ape ce formează uneori lacuri.
Relieful judeţului Buzău cuprinde în mod armonios toate formele de relief: munţi în partea de nord, câmpie la sud, între acestea aflându-se zona colinară subcarpatică. Zona de munte este formată din Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei, componenţi ai Carpaţilor de Curbură. Sunt munţi din roci puţin rezistente ce au determinat prezenţa unor culmi joase, cu un contur domol. Zona de deal este cunoscută sub numele de Subcarpaţii Buzăului (Dealurile Buzăului) fiind formată dintr-o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni. Zona de câmpie se întinde în partea sudică şi sud-estică a judeţului, încadrându-se în marea unitate morfologică a Câmpiei Române prin câteva subdiviziuni, de la vest spre est: Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzău-Călmăţui şi Câmpia Râmnicului.
In judeţul Constanta predomina relieful de podiş cu altitudine redusa, cu valori sub 200 m, doar in nordul judeţului altitudinea atingând pe alocuri 250m. Podişul Casimcea ocupa partea de nord a judeţului, iar in partea de sud se întinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înalta, având un aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip, care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu înălţimi de 15-30 m.
Judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind situat in partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgătoare: Dunăre, Siret si Prut, în sectorul fluvio-maritim al ţării.
În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea.
Prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi, în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condiţiile climaterice, în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului.
Aceasta din urmă oferă o privelişte cu înălţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5-10 m la sud.
Regiunea în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai slabă în sud, distingându-se, după altitudine, poziţie si particularităţi de relief, cinci unităţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Din suprafaţa totală a judeţului Tulcea, 40,54% adică 3446 km2, este ocupată de cea mai nouă formă de relief, suprafaţa umedă constituită din Delta Dunării şi complexul lagunar Razim – Sinoe aflată la nord-estul judeţului, ce reprezintă prima zonă biogeografică, în continuă expansiune datorită depunerii continue a aluviunilor Dunării, aflată sub jurisdicţia Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Dunărea formează hotarul natural la vest si nord, fiind principala cale de transport în judeţ. Relieful judeţului cuprinde, de asemenea, Horstul Dobrogean a doua zonă biogeografică, rest al cutărilor hercinice, care se prezintă ca un platou tipic, aflat în nord-vestul şi sudul judeţului, ce determină existenţa a încă 3 zone biogeografice: zona de stepă, zona de pădure de stepă şi zona de pădure. Ceea ce a mai rămas din lanţul munţilor Hercinici este reprezentat de Munţii Măcinului aflaţi în nord-vestul judeţului, de înălţimea unor dealuri (culmea Pricopanului, 476 m), dar care datorită pantelor abrupte, sălbatice şi golaşe, au aspect de adevăraţi munţi.
Pe harta României – judeţul Vrancea poate fi identificat în zona sud-est, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentând o veritabilă verigă de legătură între cele trei mari provincii istorice –Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.
Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemuite cu nişte trepte uriaşe, care coboară de la vest spre est, prima treaptă este constituită de munţii Vrancei, alcătuiţi din culmi şi masive cu înălţimi de la 960m la 1873m. Următoarea treaptă este reprezentată de culmile deluroase, cu altitudini ce încep la 350m şi continuă variat pînă la 1001m. În fine a treia treaptă, ca o platformă întinsă până la cursurile de apă Siret, Trotuş şi Râmnic – o reprezintă câmpia.
Clima din regiune se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziție, cu o serie de particularități locale, date de anumiți factori (relief, Marea Neagră, Dunărea).
Resurse naturale sunt diverse, regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata – Monteoru, Pâclele, Oprişeneşti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila şi Buzău şi, de asemenea, în platforma continentală a Mării Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul în Munţii Măcinului, piatra de var în Podişul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarţ, granit, marmură şi varietăţi de piatră de var, caolin, baritină din dealurile Tulcei, depozitele de loess, sarea în Buzău. O categorie aparte a bogăţiilor de subsol o constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (județele Brăila, Buzău, Constanţa).
1.2 Indicatori demografici
Potrivit rezultatelor recensământului din 2011, numărul populaţiei Regiunii Sud-Est a fost de 2.545.923 de persoane(ceea ce reprezintă 12,6% din populaţia României), densitatea populaţiei fiind de 71,19 loc/km˛. Densităţi reduse ale populaţiei se găsesc mai ales in judeţele Tulcea (25,7 loc/km˛) si Brăila (67,4 loc/km˛)
|
Judeţul Brăila |
321.212 locuitori |
|
Judeţul Buzău |
451.069 locuitori |
|
Judeţul Constanta |
684.082 locuitori |
|
Judeţul Galaţi |
536.167 locuitori |
|
Judeţul Tulcea |
213.083 locuitori |
|
Judeţul Vrancea |
340.310 locuitori |
Numărul locuitorilor din municipiile reşedinţa de judeţ arondate DGRFP Galaţi este următorul:
|
Reşedinţa de judeţ |
Numărul locuitorilor |
|
Brăila |
180.302 |
|
Buzău |
115.494 |
|
Constanta |
283.872 |
|
Galaţi |
249.432 |
|
Tulcea |
73.707 |
|
Focşani |
79.315 |
Conform datelor statistice obţinute in cadrul Recensământului general al populaţiei din anul 2011, Regiunea Sud-Est prezintă o mare diversitate in structura etnica, aici fiind reprezentate majoritatea etniilor te in România. Se remarca diferenţele majore intre ponderile anumitor etnii in aceasta regiune fata de media naţionala, etnii bine reprezentate la nivel naţional, precum maghiarii, dar fiind slab reprezentate in Regiunea Sud-Est si etnii slab reprezentate la nivel naţional, precum turcii sau tătarii, si bine reprezentate in regiune. De asemenea, se constata ca cea mai mare pondere o deţin romanii(88,13%) fiind urmaţi de rromi(2,74%), turci(0,90%), tătari(0,78%)si ruşi-lipoveni(0,63%)
1.3. Suprafaţă şi organizare administrativă
Reţeaua localităţilor din Regiune este formata din 35 de oraşe, din care 11 sunt municipii(cele mai multe fiind in judeţul Constanta, Galaţi, Vrancea si Buzău), 355 de comune si 1482 de sate. La nivel de judeţ, cele mai multe comune sunt in Buzău(82) iar cele mai puţine in Brăila(40) si Tulcea(46).
|
Judeţul |
Nr. localităţi, din care: |
Nr. municipii |
Nr. oraşe |
Nr. comune |
Nr. sate |
|
Brăila |
184 |
1 |
3 |
40 |
140 |
|
Buzău |
578 |
2 |
3 |
82 |
491 |
|
Constanta |
274 |
3 |
9 |
58 |
204 |
|
Galaţi |
245 |
2 |
2 |
61 |
180 |
|
Tulcea |
187 |
1 |
4 |
46 |
136 |
|
Vrancea |
404 |
2 |
3 |
68 |
331 |
|
TOTAL |
1.872 |
11 |
24 |
355 |
1.482 |
2. Prezentarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi
Direcţia generala regionala a finanţelor publice este unitate teritoriala cu personalitate juridica a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscala, prin care se realizează, in mod unitar, strategia şi programul Guvernului in domeniul finanţelor publice şi se aplica politica fiscala a statului. Coordonarea la nivel central este asigurata de preşedintele ANAF.
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi funcţionează începând din 1 august 2013, fiind condusa de un director general şi organizată conform structurii prevăzute prin H.G. nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 473 din 30 iulie 2013 şi prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1104/1 august 2013 pentru aprobarea structurii organizatorice regionale, modificat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 27/14 ianuarie 2014 privind modificarea structurii organizatorice a direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice şi a structurilor din cadrul acestora.
Reorganizarea şi înfiinţarea direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, in număr de 8 (Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov) s-a făcut prin transformarea direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului în care s-a stabilit sediul direcţiei generale regionale şi prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii generale ale finanţelor publice judeţene din aria de competenţă, a direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiilor judeţene pentru accize şi operaţiuni vamale, precum şi birourilor vamale de interior şi de frontieră din aria de competenţă.
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi
Datele de contact ale instituţiei:
Telefon centrală: 0236.46.04.86, Fax: 0236.43.24.66
E-mail: registratura.dgrfp.gl@mfinante.ro
Astfel, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi are in subordine următoarele structuri:
-6 administraţii judeţene ale finanţelor publice: Brăila, Buzău, Constanta, Galaţi, Tulcea, Vrancea;
- 5 servicii fiscale municipale: Rm. Sărat, Mangalia, Medgidia, Tecuci, Adjud ;
- 14 servicii fiscale orasenesti: Însurăţei, Făurei, Ianca, Pogoanele, Pătârlagele, Eforie, Hârşova, Năvodari, Băneasa, Târgu Bujor, Sulina, Babadag, Macin, Panciu ;
- 1 Birou fiscal comunal: Baia.
- 13 birouri vamale de frontiera: Brăila, Zona Libera Brăila, Constanta, Constanta Sud, Mihail Kogalniceanu, Mangalia, Galaţi, Zona Libera Galaţi, Giurgiuleşti, Oancea, Tulcea, Aeroport Delta Dunării Tulcea, Sulina;
- 2 birouri vamale de interior: Buzău, Vrancea.
2.2 Obiectivele DGRFP Galaţi pe anul 2014
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a avut în 2014 ca valori eficienţa, transparenţa activităţii şi aplicarea unui tratament unitar pentru contribuabili care să asigure evitarea subiectivismului şi reducerea suspiciunilor de corupţie.
Obiectivele avute în vedere pe parcursul anului 2014 de către instituţia noastră au fost în concordanţă cu Strategia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală 2013 – 2017 şi Programul de guvernare 2013 – 2016 şi au vizat:
-
Combaterea fermă a evaziunii fiscale, precum şi a oricăror alte forme de evitare a declarării şi plăţii obligaţiilor fiscale ;
-
Îmbunătăţirea conformării voluntare prin simplificarea şi modernizarea procedurilor şi a serviciilor de asistenţă;
-
Creşterea constantă a eficienţei şi dinamicii colectării veniturilor bugetare concomitent cu reducerea costului unui leu colectat,
-
Aplicarea mecanismelor specifice Trezoreriei privind administrarea finanţelor publice în plan teritorial;
-
Aplicarea cu fermitate şi imparţialitate a legislaţiei vamale şi fiscale, dezvoltând parteneriatul Vamă – contribuabili, contribuind astfel la creșterea profesionalismului şi integrităţii morale a funcţionarilor, a asigurării transparenţei instituţionale, standardizării şi perfecţionării procedurilor de lucru pentru reducerea timpului de reacţie a administraţiei vamale în relaţia cu contribuabilii.
2.3 Contribuabili administraţi, resurse umane
La data de 31.12.2014 la nivelul DGRFP Galaţi se aflau în administrare 1.012.385 contribuabili, după cum urmează:
- 131.402 – persoane juridice,
- 53.283-persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent,
- 13.537 - persoane fizice care exercită profesii libere,
- 7.214 - asociaţii familiale,
- 806.949 - alţi contribuabili.
La data de 31.12.2014 în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Galaţi şi a unităţilor subordonate îşi desfăşoară activitatea 3.071 salariaţi.
La nivelul celor 6 structuri subordonate ale DGRFP Galaţi, numărul de contribuabili administraţi la 31.12.2014, se prezintă astfel:
|
Structuri subordonate
|
Nr. total contribuabili administraţi |
|
A.J.F.P. Brăila |
131.604 |
|
A.J.F.P. Buzău |
183.110 |
|
A.J.F.P. Constanţa |
345.015 |
|
A.J.F.P. Galaţi |
168.291 |
|
AJ.F.P. Vrancea |
101.020 |
|
TOTAL |
1.012.385 |
- mil. lei -
|
Venituri |
TOTAL DGFP |
Din care contribuabilii mijlocii 2014 |
||
|
ANUL 2013 |
ANUL 2014 |
2014/2013 % |
||
|
TOTAL BGC, administrat de A.NA.F. |
7.123,58 |
7.562,87 |
106,17 |
2.470,66 |
|
Buget de stat ( exclusiv încasări în vamă), din care: |
3.074,03 |
3.266,95 |
106,28 |
1.395,45 |
|
Impozit pe profit |
505,77 |
563,75 |
111,46 |
282,62 |
|
Impozit pe venit |
1.482,22 |
1.682,19 |
113,49 |
396,60 |
|
TVA ( exclusiv încasări pentru importurile de bunuri ) |
770,67 |
550,00 |
71,37 |
626,05 |
|
Accize ( exclusiv încasări în vamă ) |
14,64 |
15,46 |
105,60 |
11,40 |
|
Rest venituri ( exclusiv încasări în vamă) |
300,73 |
455,55 |
151,48 |
78,78 |
|
Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate |
1.122,56 |
1.220,80 |
108,75 |
288,64 |
|
Bugetul asigurărilor sociale de stat |
2.841,93 |
2.983,37 |
104,98 |
756,57 |
|
Bugetul asigurărilor pentru şomaj |
85,06 |
91,75 |
107,87 |
30,00 |
2.5. Activitatea de colectare a creanţelor fiscale
În vederea recuperării arieratelor şi cu scopul de a creşte gradul de colectare a veniturilor bugetare, la nivelul DGRFP Galaţi au fost aplicate toate modalităţile de executare silită în conformitate cu prevederile O.G. nr. 92 / 2003, republicată.
Activitatea de executare silită a constat în:
¨ comunicarea unui număr de 261.320 titluri executorii la persoane juridice şi 335.192 titluri executorii la persoane fizice.
¨ încasarea la bugetul general consolidat a sumei de 896,91 mil. lei, din care, pe categorii de contribuabili şi măsuri de executare:
- mil. lei -
|
|
Persoane fizice |
Persoane juridice |
Total |
|
Total sume realizate la BGC din executare silită, din care: |
75,36 |
821,55 |
896,91 |
|
- încasări după comunicarea somaţiei |
54,29 |
448,80 |
503,09 |
|
- încasări din popriri pe conturi bancare |
14,03 |
290,52 |
304,55 |
|
- încasări popriri înfiinţate pe venituri terţi |
4,63 |
57,49 |
62,12 |
|
- valorificări din sechestre pe bunuri mobile |
0 |
2,60 |
2,60 |
|
- valorificări din sechestre pe bunuri imobile |
0,39 |
1,09 |
1,48 |
|
- sume realizate prin plăţi efectuate de debitori după instituirea sechestrului, după înfiinţarea popririi (plăţi în numerar sau din alt cont care nu a fost poprit) |
2,02 |
21,05 |
23,07 |
Încasările din executare silită au reprezentat 11,86% din totalul încasărilor realizate la bugetul general consolidat.
¨ în 2014 au fost organizate 467 licitaţii pentru valorificarea bunurilor mobile şi imobile sechestrate fiind valorificate bunuri mobile în valoare de 2,69 mil. lei şi bunuri imobile în valoare de 2,50 mil. lei.
¨ atragerea răspunderii solidare: 1.587 decizii pentru suma de 644,37 mil. lei,
¨ deschiderea procedurii de insolvenţă pentru 2.638 debitori pentru o valoare a creanţelor de 1.142,96 mil. lei,
Direcţia Regională Vamală Galaţi este subordonată direct Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Galaţi şi metodologic Direcţiei Generale a Vămilor Bucureşti, care se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, fără personalitate juridică, fără buget şi patrimoniu propriu, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Ca structură teritorială a autorităţii vamale Direcţia Regională Vamală Galaţi are în subordine 15 Birouri Vamale în judeţele: Constanţa, Galaţi, Brăila, Buzău, Vrancea, Tulcea. Dintre acestea 13 sunt birouri vamale de frontieră şi douǎ sunt birouri vamale de interior.
|
|
Direcţia Regională Vamală Galaţi
|
regionalagalati@customs.ro |
|
1. |
Biroul Vamal de frontieră Brăila |
vamabraila@customs.ro |
|
2. |
Biroul Vamal de frontieră Zona Liberă Brăila |
vamabrailazl@customs.ro |
|
3. |
Biroul Vamal de interior Buzău |
vamabuzau@customs.ro |
|
4. |
Biroul Vamal de frontieră Constanţa |
vamaconstanta@customs.ro |
|
5. |
Biroul Vamal de frontieră Constanţa Sud |
vamaconstantasud@customs.ro |
|
6. |
Biroul Vamal de frontieră Mihail Kogălniceanu |
vamakogalniceanu@customs.ro |
|
7. |
Biroul Vamal de frontieră Mangalia |
vamamangalia@customs.ro |
|
8. |
Biroul Vamal de frontieră Galaţi |
vamagalati@customs.ro |
|
9. |
Biroul Vamal de frontieră Zona Liberă Galaţi |
vamagalatizl@customs.ro |
|
10. |
Biroul Vamal de frontieră Giurgiuleşti |
vamagiurgiulesti@customs.ro |
|
11. |
Biroul Vamal de frontieră Oancea |
vamaoancea@customs.ro |
|
12. |
Biroul Vamal de interior Vrancea |
vamavrancea@customs.ro |
|
13. |
Biroul Vamal de frontieră Tulcea |
vamatulcea@customs.ro |
|
14. |
Biroul Vamal de frontieră Aeroport Delta Dunării Tulcea |
vamatulceaaeroport@customs.ro |
|
15. |
Biroul Vamal de frontieră Sulina |
vamasulina@customs.ro |
Direcţia Regională Vamală Galaţi dezvoltă relaţii de colaborare cu diverse instituţii teritoriale și centrale: Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Autoritatea Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Inspectoratul de Carantină Fitosanitară, Căpitănia Porturilor, Consiliul Judeţean al judeţului Galaţi, Primăriile, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, Comisariatele Regionale pentru Protecţia Consumatorilor, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi, vizând, predominant, schimbul de informaţii publice, participări la diverse evenimente comune, seminarii, conferinţe.
În anul 2014, Direcţia Regională Vamală Galaţi, în consens cu necesitatea modernizării şi îmbunătăţirii activităţii administrativ fiscale, a acţionat pentru colectarea veniturilor statului în condiții de eficienţă optimǎ, prin furnizarea de servicii moderne şi proceduri simplificate uşor de realizat.
Direcţia Regională Vamală Galaţi a aplicat cu fermitate şi imparţialitate legislaţia vamală și fiscală, dezvoltând parteneriatul Vamă – contribuabili, contribuind astfel la creșterea profesionalismului şi integrităţii morale a funcţionarilor, a asigurării transparenţei instituţionale, standardizării şi perfecţionării procedurilor de lucru pentru reducerea timpului de reacţie a administraţiei vamale în relaţia cu contribuabilii.