În conformitate cu prevederile
art.32 alin.(7) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările
şi completările ulterioare, plătitorii de impozite şi taxe
care au organizate puncte de lucru stabile cu minimum 5 angajaţi sunt obligaţi
să solicite înregistrarea fiscală a acestora, ca plătitori de
impozit pe venituri din salarii, la organul fiscal în a cărui rază
teritorială se afla punctul de lucru.
Deşi
noţiunea de punct de lucru nu este definită de nici un act normativ în
vigoare, totuşi aceasta este similară din punct de vedere conceptual
sediilor secundare fără personalitate juridică organizate de
contribuabili, reglementate de OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscală,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel,
în accepţiunea Codului de procedura fiscală, potrivit punctului 71.1.
din Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr.1050/2004, sediile
secundare sunt entităţi fără personalitate juridică
cum ar fi: sucursale, agenţii, reprezentanţe şi altele asemenea,
inclusiv de tipul celor definite la art.8 din Legea nr.571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Având
în vedere aceste prevederi, precum şi cele ale art.26 alin.(2) din OG 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, referitoare la plata impozitului pe
venitul din salarii de către sediile secundare ale persoanei juridice,
rezultă că noţiunea de punct de lucru reglementată de art.32
alin.(7) din Legea nr. 273/2006 privind
finanţele publice locale este similară cu noţiunea de sediu
secundar reglementată de art.72 din OG 92/2003 privind Codul de
procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările.
Totodată,
Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale nu prevede
derogări cu privire la plătitorii de impozite şi taxe,
cărora le sunt aplicabile dispoziţiile art.32 alin.(7) din acest act
normativ.
Faţă
de cele de mai sus, considerăm că structurile organizatorice
aparţinând instituţiilor publice, care îndeplinesc condiţia
legală cu privire la numărul de salariaţi, au obligaţia
să se înregistreze ca plătitori de impozit pe venituri din salarii la
organul fiscal pe raza căruia acestea se află situate, urmând ca şi
drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate (declararea,
plata, etc.) să fie îndeplinite la respectivul organ fiscal, ca fiind cel
competent potrivit legii (art.34 din OG 92/2003 privind Codul de procedură
fiscală, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare).