În conformitate cu prevederile art.23 alin.(1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.

            Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului şi sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

            Potrivit prevederilor pct.63 din Normele metodologice de aplicare a art.23 din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul alin. (1) din Codul fiscal, prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor şi imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an incepând de la data incheierii contractului, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care acestea au fost contractate.

            În capitalul imprumutat se includ şi creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.

            Conform dispoziţiilor pct.65 din normele menţionate, pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile în cazul imprumuturilor angajate de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplica limita prevazuta la art.23