LEGE Nr

LEGE Nr. 475 din 9 iulie 2002

privind ratificarea Acordului dintre România şi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002

EMITENT: PARLAMENTUL

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 580 din 6 august 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC

Se ratifică Acordul dintre România şi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi Protocolul la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

ACORD

între România şi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

România şi Republica Singapore,

dorind să încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,

au convenit după cum urmează:

ART. 1

Persoane vizate

Prezentul acord se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

ART. 2

Impozite vizate

1. Prezentul acord se aplică impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al subdiviziunilor sale politice ori al autorităţilor sale locale (în cazul României, unităţi administrativ-teritoriale), indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total ori pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică prezentul acord sunt:

a) în România:

(i) impozitul pe venitul obţinut de persoane fizice;

(ii) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;

(iv) impozitul pe venitul agricol;

(v) impozitul pe dividende;

(denumite în continuare impozit român);

b) în Singapore:

impozitul pe venit;

(denumit în continuare impozit singaporez).

4. Acordul se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenţă similare, care sunt stabilite de fiecare stat contractant după data semnării acestui acord în plus sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislaţiile lor fiscale respective.

ART. 3

Definiţii generale

1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă şi platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora România îşi exercită, în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional, drepturi suverane şi jurisdicţie în legătură cu astfel de activităţi, astfel cum se prevede în dreptul internaţional;

b) termenul Singapore înseamnă teritoriile Republicii Singapore, apele teritoriale singaporeze şi fundul mării şi subsolul apelor teritoriale şi, când este utilizat în sens geografic, include orice zonă care se întinde dincolo de limitele apelor teritoriale singaporeze şi fundul mării şi subsolul unei astfel de zone care a fost sau poate fi de aici încolo desemnată, în baza legislaţiilor singaporeze şi potrivit dreptului internaţional, ca o zonă asupra căreia Singapore are drepturi suverane în scopul explorării şi exploatării resurselor naturale, biologice sau nebiologice;

c) expresiile un stat contractant şi celălalt stat contractant înseamnă România sau Singapore, după cum cere contextul;

d) termenul naţional înseamnă orice persoană fizică având cetăţenia sau naţionalitatea unui stat contractant şi orice persoană juridică, parteneriat şi asociaţie având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;

e) termenul persoană include o persoană fizică, o societate, o asociere de persoane sau orice altă entitate care este tratată ca o persoană în scopul impozitării;

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

h) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit singaporez, după cum cere contextul;

i) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentanţii săi autorizaţi;

(ii) în cazul Singapore, ministrul finanţelor sau reprezentanţii săi autorizaţi;

j) expresia transport internaţional înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului în care nava sau aeronava este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant.

2. În ceea ce priveşte aplicarea acestui acord de un stat contractant, orice termen care nu este definit în acord va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acestui stat cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplică.

ART. 4

Rezident

1. În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislaţiei acelui stat, este supusă impunerii în acel stat datorită domiciliului său, rezidenţei sale, locului de conducere sau oricărui alt criteriu de natură similară şi include, de asemenea, acel stat şi orice subdiviziune politică, autoritate locală (în cazul României, unitate administrativ-teritorială) sau organism înfiinţat acolo pe bază de statut.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă dispune de o locuinţă permanentă în ambele state, va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor sale vitale);

b) dacă statul în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici unul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuieşte în mod obişnuit;

c) dacă această persoană locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau nu locuieşte în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui naţional este;

d) dacă această persoană este naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă a statului în care se află sediul conducerii sale efective.

ART. 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfăşoară în întregime sau în parte activitatea.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier; şi

f) o mină, un puţ petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.

3. Expresia sediu permanent include, de asemenea, un şantier de construcţii, un proiect de construcţii, montaj sau de instalare ori activităţile de supraveghere legate de acestea, dar numai când acest şantier, proiect sau activităţi durează mai mult de 12 luni.

4. Independent de prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3, expresia sediu permanent se consideră că nu include:

a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse ori de mărfuri aparţinând întreprinderii;

b) menţinerea unui stoc de produse ori de mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării;

c) menţinerea unui stoc de produse ori de mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse ori de mărfuri sau al colectării de informaţii pentru întreprindere;

e) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul de a face reclamă, de a furniza informaţii, pentru a realiza cercetare ştiinţifică sau pentru alte activităţi similare care au caracter pregătitor ori auxiliar pentru întreprindere;

f) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare de activităţi menţionate la subparagrafele a) - e), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci când o persoană, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, acţionează în numele unei întreprinderi, are şi exercită în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privinţa oricăror activităţi pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul în care activităţile acestei persoane sunt limitate la cele menţionate în paragraful 4, care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul că aceasta îşi exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care îşi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăţii un sediu permanent al celeilalte.

ART. 6

Venituri din proprietăţi imobiliare

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Expresia proprietăţi imobiliare are înţelesul pe care îl are în baza legislaţiei statului contractant în care proprietăţile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele şi aeronavele nu sunt considerate proprietăţi imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietăţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

ART. 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au realizat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Această prevedere se aplică sub rezerva restricţiilor prevăzute de legislaţia internă.

4. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

ART. 8

Transporturi navale şi aeriene

1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care se află sediul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se află la bordul unei nave, acesta se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internaţională de transporturi.

4. Dobânzile la fondurile legate de exploatarea navelor sau aeronavelor în trafic internaţional vor fi considerate profituri obţinute din exploatarea unor astfel de nave sau aeronave, iar prevederile art. 11 nu se aplică în legătură cu aceste dobânzi.

5. În sensul prezentului articol, profiturile obţinute din exploatarea navelor sau aeronavelor în trafic internaţional înseamnă profiturile obţinute din transportul pe mare sau prin aer al pasagerilor, al poştei, al şeptelului sau al bunurilor, efectuat de proprietarii ori de utilizatorii sau de navlositorii navelor ori aeronavelor, inclusiv profiturile din:

a) vânzarea de bilete pentru asemenea transport în numele altei întreprinderi;

b) leasingul ţinând de navele sau aeronavele utilizate pentru un asemenea transport;

c) utilizarea, întreţinerea sau închirierea containerelor (inclusiv a remorcilor şi a echipamentului legat de transportul containerelor) în legătură cu un astfel de transport; şi

d) orice altă activitate legată direct de un asemenea transport.

ART. 9

Întreprinderi asociate

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participă, direct ori indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleaşi persoane participă, direct ori indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant,

şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate ori impuse, care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri care, fără aceste condiţii, ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinţă.

2. Când un stat contractant include, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, în profiturile unei întreprinderi aparţinând acelui stat - şi impune în consecinţă - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impunerii în acel stat şi când autorităţile competente ale statelor contractante convin, după consultări, că profiturile sau parte din aceste profituri astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menţionat, dacă condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri convenite. La efectuarea acestei modificări se ţine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

ART. 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Totuşi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5% din suma brută a dividendelor. Prezentul paragraf nu afectează impunerea societăţii în ceea ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, dividendele plătite guvernului celuilalt stat contractant de o societate care este rezidentă a unui stat contractant vor fi scutite de impozit.

4. În sensul paragrafului 3, expresia guvern are aceeaşi semnificaţie ca termenul guvern de la paragraful 4 al art. 11.

5. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acţiuni sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte părţi sociale asimilate veniturilor din acţiuni, potrivit legislaţiei fiscale a statului în care este rezidentă societatea care face distribuţia.

6. Independent de prevederile paragrafului 2, atât timp cât Singapore nu percepe un impozit asupra dividendelor în plus faţă de impozitul stabilit asupra profiturilor sau veniturilor unei societăţi, dividendele plătite de o societate care este rezidentă în Singapore unui rezident al României vor fi scutite de orice impozit care poate fi perceput în Singapore asupra dividendelor în plus faţă de impozitul perceput asupra profiturilor sau veniturilor societăţii.

7. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăşoară în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

8. Când o societate care este rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepţia cazului în care asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când deţinerea drepturilor generatoare de dividende, în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de un sediu permanent sau de o bază fixă situată în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.

ART. 11

Dobânzi

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Totuşi aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5% din suma brută a dobânzilor.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite guvernului celuilalt stat contractant vor fi scutite de impozit în primul stat contractant menţionat.

4. În sensul paragrafului 3, termenul guvern:

a) în cazul României înseamnă Guvernul României şi include:

(i) Banca Naţională a României;

(ii) orice instituţie deţinută în întregime sau în principal de Guvernul României, după cum se convine periodic între autorităţile competente ale statelor contractante;

b) în cazul Singapore înseamnă Guvernul Singapore şi include:

(i) Autoritatea Monetară a Singapore şi Consiliul Împuterniciţilor Valutari;

(ii) Compania de Investiţii Pte Ltd. a Guvernului Singapore;

(iii) un organism înfiinţat pe bază de statut sau orice instituţie deţinută în întregime sau în principal de Guvernul Singapore, după cum se convine periodic între autorităţile competente ale statelor contractante.

5. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind din România şi plătite unui rezident din Singapore vor fi scutite de impozit în România dacă dobânda este plătită în legătură cu:

a) un credit extern primit şi/sau garantat de Guvernul României, de Banca Naţională a României, de orice instituţie financiară sau bancară desemnată ca agent al statului potrivit legislaţiei din România; sau

b) obligaţiunile emise de Guvernul României pe piaţa de capital.

6. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de garanţii ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului, şi în special veniturile din efecte publice şi veniturile din obligaţiuni sau titluri de creanţă, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

7. Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 5 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanţa în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

8. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat. Totuşi când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi se suportă de acest sediu permanent sau bază fixă, aceste dobânzi se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

9. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma dobânzilor, ţinând seama de creanţa pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care s-ar fi convenit între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

10. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale unei persoane în ceea ce priveşte crearea sau transferul creanţelor în legătură cu care sunt plătite dobânzile este de a obţine avantaje prin această creare sau transfer de creanţe ca urmare a aplicării prevederilor acestui articol.

ART. 12

Redevenţe

1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Totuşi aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5% din suma brută a redevenţelor.

3. Termenul redevenţe folosit în prezentul articol înseamnă plăţi de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra software de computer, asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de televiziune ori radio, orice patent, marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă secretă ori procedeu de fabricaţie sau pentru utilizarea ori dreptul de a utiliza un echipament industrial, comercial sau ştiinţific ori pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevenţele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Redevenţele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat. Totuşi când plătitorul redevenţelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligaţia de a plăti redevenţele şi acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, aceste redevenţe se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

6. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma redevenţelor, avându-se în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

7. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale unei persoane în ceea ce priveşte crearea sau transferul drepturilor în legătură cu care sunt plătite redevenţele este de a obţine avantaje prin această creare sau transfer de drepturi ca urmare a aplicării prevederilor acestui articol.

ART. 13

Câştiguri de capital

1. Câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Câştigurile provenind din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietăţii mobiliare ţinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, sunt impozabile în celălalt stat.

3. Câştigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional ori a proprietăţilor mobiliare necesare exploatării acestor nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Câştigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăţi, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1, 2 şi 3, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

ART. 14

Profesii independente

1. Veniturile realizate de o persoană fizică care este rezidentă a unui stat contractant din exercitarea unor servicii profesionale sau a altor activităţi cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care aceasta dispune de o bază fixă la dispoziţia sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activităţilor sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, veniturile sunt impozabile în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din acestea care este atribuibilă acelei baze fixe.

2. Expresia servicii profesionale cuprinde în special activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.

ART. 15

Profesii dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, remuneraţiile primite pot fi impuse în celălalt stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat menţionat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat; şi

b) remuneraţiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează şi care este rezidentă a primului stat contractant menţionat; şi

c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile obţinute pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat sediul conducerii efective a întreprinderii.

ART. 16

Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie

Remuneraţiile şi alte plăţi similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

ART. 17

Artişti şi sportivi

1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum este artistul de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpret muzical sau ca sportiv din activităţile lui personale desfăşurate în această calitate în celălalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activităţile personale desfăşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în această calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activităţile artistului de spectacol sau sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activităţile menţionate la paragraful 1, în cadrul schimburilor culturale sau sportive aprobate de guvernele celor două state contractante şi care nu sunt exercitate în scopul de a obţine profituri, sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt exercitate aceste activităţi.

ART. 18

Pensii

Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfăşurată în trecut sunt impozabile numai în acest stat.

ART. 19

Funcţii publice

1. a) Remuneraţia, alta decât pensia, plătită de un stat contractant sau de o subdiviziune politică ori de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de un organism înfiinţat acolo pe bază de statut unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau subdiviziuni ori autorităţi sau unităţi ori organism este impozabilă numai în acest stat.

b) Totuşi această remuneraţie este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui stat şi:

(i) este naţional al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant ori de o subdiviziune politică sau de o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială sau de un organism înfiinţat acolo pe bază de statut unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau subdiviziuni ori autorităţi sau unităţi ori organism este impozabilă numai în acest stat.

b) Totuşi această pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi naţional al acelui stat.

3. Prevederile art. 15, 16 şi 18 se aplică remuneraţiilor şi pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu orice activitate de afaceri desfăşurată în scopul obţinerii de profit de un stat contractant sau de o subdiviziune politică ori de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de un organism înfiinţat pe bază de statut.

ART. 20

Studenţi şi practicanţi

Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educare sau pregătire un student ori un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educării sau pregătirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu condiţia ca astfel de sume să provină din surse aflate în afara acelui stat.

ART. 21

Profesori şi cercetători

1. O persoană fizică care este prezentă într-un stat contractant în scopul predării sau cercetării, la invitaţia unei universităţi, colegiu sau a altei instituţii de învăţământ acreditate din acel stat contractant, şi care este sau a fost imediat anterior sosirii sale rezident al celuilalt stat contractant este scutită de impozit în primul stat contractant menţionat, în privinţa remuneraţiilor pe care le primeşte pentru o astfel de predare sau cercetare, pentru o perioadă care nu depăşeşte doi ani de la data primei sale sosiri în acest scop.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică veniturilor din cercetare, dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obţinerii unui câştig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

ART. 22

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentului acord sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietăţile imobiliare, astfel cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă beneficiarul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercită în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

ART. 23

Capitalul

1. Capitalul reprezentat de proprietăţi imobiliare la care se face referire la art. 6, deţinute de un rezident al unui stat contractant şi care sunt situate în celălalt stat contractant, poate fi impus în celălalt stat.

2. Capitalul reprezentat de proprietăţi mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietăţi mobiliare aparţinând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celălalt stat contractant pentru exercitarea unor profesii independente poate fi impus în celălalt stat.

3. Capitalul constituit din nave şi aeronave exploatate în trafic internaţional şi din proprietăţi mobiliare ţinând de exploatarea unor asemenea nave sau aeronave este impozabil numai în statul contractant în care se află sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat.

ART. 24

Limitarea beneficiilor

1. Când prezentul acord stabileşte (cu sau fără alte condiţii) că veniturile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit sau impuse cu o cotă redusă în acel stat contractant şi conform legislaţiei în vigoare în celălalt stat contractant veniturile menţionate sunt supuse unui impozit care ţine seama de suma care a fost transmisă sau primită în celălalt stat contractant şi nu de suma totală a acestora, atunci scutirea sau reducerea impozitului care este permisă în baza prezentului acord în primul stat contractant menţionat se aplică numai la acea parte a veniturilor care este transmisă sau primită în celălalt stat contractant.

2. Totuşi această limitare nu se aplică veniturilor obţinute de Guvernul Singapore sau de orice persoană desemnată de autoritatea competentă din Singapore în sensul acestui paragraf.

ART. 25

Eliminarea dublei impuneri

1. În România dubla impunere se elimină după cum urmează:

Când un rezident al României realizează venituri sau deţine capital care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în Singapore, România acordă:

a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Singapore;

b) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în Singapore.

Totuşi această deducere nu va putea depăşi în nici un caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Singapore.

2. În Singapore dubla impunere se elimină după cum urmează:

Când un rezident al Singapore obţine venituri sau deţine capital în România care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în România, Singapore va recunoaşte impozitul român plătit, sub rezerva legilor sale referitoare la acordarea unor deduceri, ca un credit din impozitul singaporez al impozitului plătibil în orice ţară, alta decât Singapore, fie direct, fie prin deducere, ca un credit faţă de impozitul singaporez plătibil pe venitul sau pe capitalul acelui rezident, după caz.

Când un astfel de venit reprezintă un dividend plătit de o societate care este rezidentă a României unui rezident al Singapore care este o societate ce deţine direct sau indirect nu mai puţin de 10% din capitalul social al primei societăţi menţionate, creditul va lua în considerare impozitul român plătit de acea societate asupra părţii din profiturile sale din care se plătesc dividendele.

ART. 26

Nediscriminarea

1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligaţia la care sunt ori pot fi supuşi naţionalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în celălalt stat contractant decât impunerea stabilită întreprinderilor celuilalt stat care desfăşoară aceleaşi activităţi.

3. Nici o prevedere a acestui articol nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde:

a) rezidenţilor celuilalt stat contractant orice deduceri, înlesniri şi reduceri personale în scopul impunerii, pe care le acordă rezidenţilor săi; sau

b) naţionalilor celuilalt stat contractant acele deduceri, înlesniri şi reduceri personale în scopul impunerii, pe care le acordă naţionalilor săi care nu sunt rezidenţi în acel stat contractant sau altor persoane, care pot fi specificate în legislaţia fiscală a acelui stat contractant.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parţial deţinut ori controlat în mod direct sau indirect de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impunerea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menţionat.

5. Când un stat contractant acordă facilităţi fiscale naţionalilor săi, destinate să promoveze dezvoltarea economică sau socială potrivit criteriilor şi politicii sale naţionale, acestea nu vor fi considerate ca discriminatorii conform prevederilor acestui articol.

6. Prevederile acestui articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul prezentului acord.

ART. 27

Procedura amiabilă

1. Când o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acestor state, să supună cazul său autorităţii competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situaţia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 26, celei a statului contractant al cărui naţional este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor prezentului acord.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia îi pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezentul acord. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută în legislaţia internă a statelor contractante.

3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentului acord. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezentul acord.

4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizării unei înţelegeri, în sensul paragrafelor 1, 2 şi 3. Când, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un astfel de schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statelor contractante.

ART. 28

Schimb de informaţii

1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicării prevederilor prezentului acord sau ale legislaţiilor interne ale statelor contractante privind impozitele vizate de prezentul acord, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor acordului. Orice informaţie obţinută de un stat contractant va fi tratată ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută conform prevederilor legislaţiei interne a acestui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv la instanţe judecătoreşti şi organe administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau cu soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul prezentului acord. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunând unui stat contractant obligaţia:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui stat sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial ori profesional sau un procedeu comercial ori informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public).

ART. 29

Membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare

Prevederile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

ART. 30

Intrarea în vigoare

Fiecare stat contractant va notifica celuilalt stat contractant îndeplinirea procedurilor cerute de legislaţia statului contractant respectiv pentru intrarea în vigoare a prezentului acord. Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei dintre aceste notificări şi, ca urmare, prevederile sale vor produce efecte:

a) în România:

în legătură cu impozitele pe venit şi pe capital pentru perioada impozabilă, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor celui în care acordul intră în vigoare;

b) în Singapore:

în legătură cu impozitele pe venit şi pe capital pentru orice an de impunere, începând cu sau după data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an calendaristic următor anului în care acordul intră în vigoare.

ART. 31

Denunţarea

Prezentul acord va rămâne în vigoare până va fi denunţat de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunţa acordul după o perioadă de cel puţin 5 ani de la data intrării sale în vigoare, cu condiţia remiterii către celălalt stat contractant a unei note de denunţare, pe căi diplomatice, cu cel puţin 6 luni înainte de sfârşitul oricărui an calendaristic. În această situaţie acordul va înceta să aibă efect:

a) în România:

în ceea ce priveşte impozitele pe venit şi pe capital pentru perioada impozabilă, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor celui în care a fost remisă nota de denunţare;

b) în Singapore:

în ceea ce priveşte impozitele pe venit şi pe capital pentru orice an de impunere, începând la sau după data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an calendaristic următor anului în care a fost remisă nota de denunţare.

Drept care subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezentul acord.

Semnat la Singapore la 21 februarie 2002, în două exemplare originale în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România,

Cristian Colţeanu,

secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

Pentru Republica Singapore,

Koh Cher Siang,

comisar venituri interne

PROTOCOL

la Acordul dintre România şi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

La semnarea Acordului dintre România şi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital ambele state contractante au convenit ca următoarele prevederi să facă parte integrantă din acord:

1. Expresia organism înfiinţat pe bază de statut la care se face referire în prezentul acord, în cazul Singapore, înseamnă un organism înfiinţat pe bază de statut şi care îndeplineşte funcţii care altfel ar fi îndeplinite de Guvernul Singapore.

2. În sensul paragrafului 1 al art. 24, un rezident al unui stat contractant va avea nevoie să obţină de la autoritatea competentă a acelui stat contractant o certificare a rezidenţei sale şi a sumei impozitului, transmisă sau primită în acel stat contractant.

3. Prevederile prezentului acord referitoare la impunerea capitalului şi evitarea dublei impuneri a capitalului vor fi aplicabile într-un stat contractant numai în măsura în care acel stat contractant percepe impozit pe capital. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc, în scris, în legătură cu introducerea sau anularea unui impozit pe capital.

Drept care subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezentul protocol.

Semnat la Singapore la 21 februarie 2002, în două exemplare originale în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România,

Cristian Colţeanu,

secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

Pentru Republica Singapore,

Koh Cher Siang,

comisar venituri interne