DECRET   Nr. 238 din 23 decembrie 1974

pentru ratificarea Convenţiei dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statelor Unite ale Americii privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale asupra veniturilor, semnată la Washington la 4 decembrie 1973

EMITENT:      CONSILIUL DE STAT

PUBLICAT  ÎN: BULETINUL OFICIAL  NR. 168 din 28 decembrie 1974

 

 

EXPUNERE DE MOTIVE

 

    Prin decretul alăturat al Consiliului de Stat se ratifică Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statelor Unite ale Americii privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale asupra veniturilor, semnată la Washington la 4 decembrie 1973.

    Dezvoltarea relaţiilor dintre cele două tari în domeniul economic, comercial şi de cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică a făcut necesară reglementarea juridică a regimului fiscal al veniturilor rezidenţilor uneia dintre părţi realizate pe teritoriul celeilalte părţi.

    Convenţia precizează impozitele din ambele state care cad sub incidenţa acesteia şi reglementează modul cum vor acţiona sub raport fiscal statele contractante în legătura cu diferite bunuri şi venituri impozabile realizate pe teritorial unui stat, cuvenite beneficiarilor din celălalt stat contractant, cum sunt: veniturile proprietăţi imobiliare, beneficiile întreprinderilor, dividendele, dobânzile, drepturile de licenţa, veniturile realizate de liber-profesionişti, veniturile din salarii, veniturile realizate de artiştii profesionişti şi de sportivi, veniturile din pensii plătite din fonduri publice, veniturile realizate de studenţi, precum şi alte venituri.

    Totodată, convenţia cuprinde modul cum va acţiona fiecare stat contractant pentru înlăturarea dublei impuneri, pentru evitarea unei impozitări care nu este conforma cu convenţia sau pentru soluţionarea situaţiilor neprevăzute în convenţie.

    Prin dispoziţiile pe care le conţine, convenţia stabileşte un cadru juridic fiscal adecvat pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor economice şi financiare dintre cele două tari.

 

    Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

 

    ARTICOL UNIC

    Se ratifică Convenţia dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statelor Unite ale Americii privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale asupra veniturilor, semnată la Washington la 4 decembrie 1973.

 

NICOLAE CEAUŞESCU

Preşedintele Republicii Socialiste România


 

CONVENŢIE

între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statelor Unite ale Americii privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale asupra veniturilor

 

    Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Statelor Unite ale Americii, dorind sa încheie o convenţie pentru evitarea dublei impuneri pe venit şi avere şi pentru prevenirea evaziunii fiscale, au căzut de acord după cum urmează:

 

    ART. 1

    Impozitele cuprinse

    (1) Impozitele supuse acestei convenţii sunt:

    a) În cazul României, impozitele pe venit stabilite de legea româna, în special impozitele pe venituri din:

    i) salarii, onorarii, drepturi de autor şi din orice alta sursa primite de persoane fizice;

    ii) profiturile societăţilor mixte;

    iii) întreprinderi, altele decât societăţile mixte sau cele de stat;

    iv) activităţi agricole;

    v) închirieri; şi

    vi) activităţi ale nerezidenţilor.

    b) În cazul Statelor Unite, impozitele federale stabilite de Codul venitului intern (altele decât impozitele şi contribuţiile pentru asigurări sociale prevăzute de capitolele 2 şi 21).

    (2) Prezenta convenţie se va aplica, de asemenea, impozitelor în mod substanţial similare cu cele menţionate la paragraful (1), care se instituie pe lângă acestea sau în locul celor existente după data semnării prezentei convenţii.

    (3) În înţelesul paragrafului (5) al art. 7 (Profituri din afaceri), prezenta convenţie se va aplica, de asemenea, impozitelor, altele decât impozitele asupra venitului stabilite la nivel naţional al unui stat contractant, asupra primelor de asigurare şi de reasigurare plătite unui rezident al celuilalt stat contractant. În vederea aplicării prevederilor art. 22 (Nediscriminarea), prezenta convenţie se va aplica, de asemenea, impozitelor de orice fel stabilite la nivel naţional, de stat sau local.

    (4) Autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor notifica, una alteia, orice amendamente aduse legilor de impozite menţionate la paragraful (1) şi despre adoptarea oricăror impozite menţionate la paragraful (2), prin transmiterea, cel puţin o dată pe an, a textelor oricăror amendamente sau a noilor legi.

    ART. 2

    Definiţii generale

    (1) În prezenta convenţie:

    a) i) termenul România înseamnă Republica Socialistă România; şi

    ii) când este folosit în sens geografic, termenul România include, de asemenea:

    A) marea teritorială; şi

    B) fundul marii şi subsolul ariilor submarine adiacente coastei, dar dincolo de marea teritorială, asupra cărora România exercită drepturi suverane, în conformitate cu dreptul internaţional, în vederea explorării şi exploatării resurselor naturale ale unor astfel de arii, dar numai în măsura în care persoana, proprietatea sau activitatea căreia i se aplică convenţia este legată de astfel de explorare sau exploatare;

    b) i) termenul Statele Unite înseamnă Statele Unite ale Americii; şi

    ii) când este folosit în sens geografic, termenul Statele Unite înseamnă statele din aceasta şi districtul Columbia. Acest termen include de asemenea:

    A) marea teritorială: şi

    B) fundul marii şi subsolul ariilor submarine adiacente coastei, dar dincolo de marea teritorială, asupra cărora Statele Unite exercită drepturi suverane, în conformitate cu dreptul internaţional, în vederea explorării şi exploatării resurselor naturale ale unor astfel de arii, dar numai în măsura în care persoana, proprietatea sau activitatea căreia i se aplică convenţia este legată de astfel de explorare sau exploatare;

    c) termenul stat contractant înseamnă România sau Statele Unite, după cum cere contextul;

    d) termenul persoana include o persoană fizică, o societate de persoane, o societate de capitaluri, o avere sau un trust;

    e) i) termenul societate româna înseamnă oricare persoana juridică, inclusiv o societate mixtă, care este constituită şi organizată în conformitate cu legile din România sau oricare alta entitate juridică creata în conformitate cu legile României, care potrivit legilor române cu privire la impozitare este tratată ca o persoană juridică;

    ii) termenul societate de capitaluri (corporation) a Statelor Unite înseamnă o societate de capitaluri (corporation) sau orice entitate tratată ca o societate din punctul de vedere al impozitelor Statelor Unite, care este înfiinţată sau organizată în conformitate cu legile Statelor Unite sau ale oricărui stat din acesta sau ale districtului Columbia;

    f) termenul autoritate competenta înseamnă:

    i) în cazul României, ministrul finanţelor sau delegatul sau; şi

    ii) în cazul Statelor Unite, secretarul Trezoreriei sau delegatul sau;

    g) termenul impozit înseamnă impozit stabilit de către România sau Statele Unite ori care este aplicabil şi care intră sub incidenţa prezentei convenţii în virtutea prevederilor art. 1 (Impozitele cuprinse);

    h) termenul trafic internaţional înseamnă orice călătorie a unui vapor sau avion exploatat de un rezident al unuia dintre statele contractante, cu excepţia cazului în care o astfel de călătorie este limitată numai la locuri în interiorul unui stat contractant.

    (2) Orice alt termen folosit în prezenta convenţie şi care nu este definit în aceasta convenţie va avea, dacă contextul nu cere altfel, înţelesul pe care îl are în conformitate cu legile statului contractant al cărui impozit este determinat. Contrar prevederilor frazei precedente, dacă înţelesul unui astfel de termen în conformitate cu legile unuia dintre statele contractante este diferit de înţelesul termenului în conformitate cu legile celuilalt stat contractant sau dacă înţelesul unui astfel de termen nu este uşor determinabil în conformitate cu legile unuia dintre statele contractante, autorităţile competente ale statelor contractante pot, pentru a preveni dubla impozitare sau de a promova orice alt scop al acestei convenţii, stabili un înţeles comun al termenului în vederea aplicării prezentei convenţii.

    ART. 3

    Rezidenta fiscală

    (1) În prezenta convenţie:

    a) termenul rezident al României înseamnă:

    i) o societate româna astfel cum este definită la art. 2 (Definiţii generale) paragraful (1) lit. e) i); sau

    ii) orice alta persoana rezidenta în România, însă, în cazul unei societăţi de persoane, al unei averi sau trust, numai în măsura în care venitul obţinut de o atare persoana este supus impozitului în România;

    b) termenul rezident al Statelor Unite înseamnă:

    i) o societate de capitaluri a Statelor Unite astfel cum este definită la art. 2 (Definiţii generale) paragraful (1) lit. e) ii); sau

    ii) orice alta persoana rezidenta în Statele Unite, însă, în cazul unei societăţi de persoane, al unei averi sau trust, numai în măsura în care venitul obţinut de o atare persoana este supus impozitului în Statele Unite.

    (2) Când, potrivit criteriilor prevăzute de paragraful (1), o persoană fizică este rezidenta a ambelor state contractante:

    a) ea va fi considerată ca rezidenta a statului contractant în care ea îşi întreţine locuinţa sa permanenta. Dacă ea are o locuinţă permanenta în ambele state contractante sau nu are în nici unul dintre statele contractante, ea va fi considerată ca fiind rezidenta a acelui stat contractant cu care ea are relaţiile personale şi economice cele mai strânse (centrul vital al intereselor);

    b) dacă statul contractant în care ea are centrul vital al intereselor sale nu poate fi determinat, ea va fi considerată ca fiind rezidenta a statului contractant în care ea locuieşte în mod obişnuit;

    c) dacă ea locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre statele contractante, ea va fi considerată ca fiind rezidenta a statului contractant al cărui cetăţean este; şi

    d) dacă este cetăţean al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre statele contractante, autorităţile competente ale statelor contractante vor clarifica problema prin acord mutual.

    ART. 4

    Reguli generale de impozitare

    (1) Un rezident al unuia dintre statele contractante poate fi impus de celălalt stat contractant asupra oricărui venit din surse situate în acel celălalt stat contractant şi, numai asupra unui atare venit, poate fi supus la orice restricţii menţionate în prezenta convenţie.

    (2) Prevederile prezentei convenţii nu vor fi interpretate ca restrâng în vreun mod orice exceptare, scutire, deducere, credit sau alta înlesnire acordată în prezent sau în viitor:

    a) de către legile unuia dintre statele contractante la determinarea impozitului stabilit de acel stat contractant sau

    b) de către oricare alt acord intervenit între cele două state contractante.

    (3) Contrar oricăror prevederi ale prezentei convenţii, cu excepţia paragrafului (4), un stat contractant poate impune cetăţenii sau rezidenţii lui (aşa cum stabilesc prevederile art. 3 (Rezidenta fiscală), ca şi cum prezenta convenţie nu ar fi în vigoare.

    (4) Prevederile paragrafului (3) nu vor afecta:

    a) înlesnirile acordate de statele contractante conform prevederilor art. 17 (Plati pentru asigurări sociale), 21 (Evitarea dublei impuneri), 22 (Nediscriminarea) şi 23 (Procedura înţelegerii mutuale) şi

    b) înlesnirile acordate de către un stat contractant prin prevederile art. 18 (Funcţii guvernamentale), 19 (Profesori), 20 (Studenţi şi cursanţi) şi 25 (Membrii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare) unor persoane fizice care nu sunt nici cetăţeni şi nici nu au statut de imigrant în acel stat contractant.

    (5) Autorităţile competente ale celor două state contractante pot emite instrucţiuni necesare pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei convenţii.

    ART. 5

    Sediul permanent

    (1) Pentru aplicarea prezentei convenţii, termenul sediul permanent înseamnă un loc stabil de afaceri prin care afacerile unui rezident al unuia dintre statele contractante se desfăşoară în total sau în parte.

    (2) Termenul sediul permanent cuprinde, însă nu limitativ:

    a) o sucursală;

    b) un birou;

    c) o uzină;

    d) un atelier;

    e) un depozit;

    f) o mină, o carieră sau alt loc de extracţie a resurselor naturale şi

    g) un şantier de construcţii sau de montaj a cărui durata este mai mare de 12 luni.

    (3) Contrar prevederilor paragrafelor (1) şi (2), un sediu permanent nu va cuprinde un loc stabil de afaceri folosit numai pentru una sau mai multe dintre următoarele destinaţii:

    a) folosirea de instalaţii în scopul depozitarii, expunerii sau livrării, ca urmare a unui contract de vânzare, de produse sau mărfuri aparţinând rezidentului;

    b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând rezidentului, în scopul prelucrării de către o altă persoana;

    c) menţinerea unui loc stabil de afaceri pentru cumpărarea de produse sau mărfuri sau pentru stringerea de informaţii pentru rezident;

    d) menţinerea unui loc stabil de afaceri în scopul de a face reclama, pentru a furniza informaţii, pentru cercetări ştiinţifice sau pentru activităţi similare care au caracter pregătitor sau auxiliar, pentru rezident, sau

    e) menţinerea unui şantier de construcţii sau de montaj care nu durează mai mult de 12 luni.

    (4) O persoană activând în unul dintre statele contractante în contul unui rezident al celuilalt stat contractant, altul decât un reprezentant cu statut independent, căruia i se aplică paragraful (5), va fi considerată ca da naştere la un sediu permanent în statul contractant menţionat, dacă o asemenea persoana are şi exercită în mod obişnuit, în primul stat contractant menţionat, împuternicirea de a încheia contracte în numele acelui rezident, afara de cazul când exercitarea unei astfel de împuterniciri se limitează la cumpărarea de produse sau mărfuri pentru acel rezident.

    (5) Un rezident al unuia dintre statele contractante nu va fi considerat ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru faptul ca un atare rezident desfăşoară activitate industrială sau comercială în acel celălalt stat contractant printr-un intermediar, comisionar general sau orice alt reprezentant cu regim independent, cu condiţia ca astfel de persoane sa activeze în cadrul obişnuit al activităţii lor.

    (6) Un rezident al unuia dintre statele contractante nu va fi considerat ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru faptul ca un atare rezident vinde, la terminarea unui târg sau unei reuniuni comerciale tradiţionale în acest celălalt stat contractant, produse sau mărfuri pe care un atare rezident le-a expus în cadrul unui atare târg sau reuniuni comerciale tradiţionale.

    (7) Pentru a determina dacă un rezident al unuia dintre statele contractante are un sediu stabil în celălalt stat contractant, nu se va lua în considerare faptul ca un atare rezident poate fi înrudit cu un rezident al celuilalt stat contractant sau cu oricare alta persoana care desfăşoară afaceri în acel celălalt stat contractant.

    (8) Principiile expuse în paragrafele (1) până la (7) se vor aplica, de asemenea, pentru a determina dacă există un sediu permanent într-un stat altul decât unul dintre statele contractante sau dacă o persoană alta decât un rezident al unuia dintre statele contractante are un sediu permanent în unul dintre statele contractante.

    ART. 6

    Venit din proprietatea imobiliara

    (1) Venitul din proprietatea imobiliara, inclusiv redevenţe şi alte plati în legătura cu exploatarea resurselor naturale, şi câştigurile obţinute din vânzarea, schimbul sau din alt mod de a dispune de astfel de proprietate sau din dreptul care generează astfel de redevenţe sau alte plati, pot fi impuse de statul contractant în care astfel de proprietate imobiliara sau resurse naturale sunt situate. Pentru scopurile prezentei convenţii, dobânda asupra creanţei garantate cu proprietate imobiliara sau printr-un drept care generează redevenţe ori alte plati în legătura cu exploatarea resurselor naturale nu va fi privită ca venit din proprietate imobiliara.

    (2) Paragraful (1) se va aplica venitului obţinut din uzufruct, folosirea directa, închirierea sau folosirea în orice alta forma a proprietăţii imobiliare.

    ART. 7

    Profituri din afaceri

    (1) Profiturile industriale sau comerciale ale unui rezident al unuia dintre statele contractante vor fi scutite de impozit de celălalt stat contractant, în afara de cazul când rezidentul are un sediu permanent în acel celălalt stat contractant. Dacă rezidentul are un sediu permanent în acel celălalt stat contractant, impozitul poate fi stabilit de către acel celălalt stat contractant asupra profiturilor industriale sau comerciale ale rezidentului, dar numai în măsura în care ele sunt atribuibile unui sediu permanent.

    (2) Când un rezident al unuia dintre statele contractante are un sediu permanent în celălalt stat contractant, atunci în fiecare stat contractant se vor atribui sediului permanent profiturile industriale sau comerciale care în mod rezonabil ar fi de aşteptat sa fie obţinute de către acel sediu, dacă acesta ar fi fost o entitate independenta desfăşurând aceleaşi activităţi sau activităţi similare în condiţii identice sau similare şi pe baze comerciale cu rezidentul al cărui sediu permanent este.

    (3) La determinarea profiturilor industriale sau comerciale ale unui sediu permanent vor fi acordate ca deduceri cheltuielile care în mod rezonabil sunt în legătura cu astfel de profituri, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administraţie, fie ca sunt făcute în statul contractant în care este situat sediul permanent, fie în alta parte.

    (4) Nu se va atribui nici un profit unui sediu permanent al unui rezident din statele contractante în celălalt stat contractant numai pentru simplul fapt al cumpărării de produse sau mărfuri de către sediul permanent sau de către rezidentul care este sediul permanent, pentru şi în contul acelui rezident.

    (5) Primele de asigurare sau de reasigurare obţinute din surse situate într-un stat contractant de către un rezident al celuilalt stat contractant nu vor fi supuse impozitului pe venit sau oricărui alt impozit în primul stat contractant, afara de cazul când un atare venit este legat în mod efectiv de un sediu permanent al rezidentului în acel stat contractant.

    (6) Termenul profituri industriale sau comerciale include, fără ca aceasta sa reprezinte o limitare, venitul obţinut din activităţi manufacturiere, comerciale, bancare, de asigurări, agricole, de pescuit sau minerit, de exploatare a vapoarelor sau avioanelor, de prestare de servicii, de închiriere a bunurilor tangibile (mobile). Acest termen nu include prestarea de servicii personale de către o persoană fizică nici ca angajat şi nici cu titlu de liber-profesionist. Acest termen include, de asemenea, orice alt venit legat în mod efectiv de un sediu permanent pe care beneficiarul, fiind rezident al unuia dintre statele contractante, îl are în celălalt stat contractant.

    (7) Pentru a determina dacă averea sau drepturile sunt legate efectiv de un sediu permanent, factorii luaţi în considerare vor include atât drepturile, cât şi averea care sunt folosite sau ţinute pentru a fi folosite la desfăşurarea unei activităţi care da naştere la profituri industriale sau comerciale printr-un asemenea sediu permanent, cât şi dacă activităţile desfăşurate printr-un atare sediu permanent ar fi un factor material în realizarea venitului obţinut din atare avere sau drepturi. În acest scop, cuvenita atenţie va trebui data faptului dacă sau nu atare proprietate, drepturi sau atare venit au fost decontate printr-un astfel de sediu permanent.

    (8) Când profiturile industriale sau comerciale cuprind elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole, cu excepţia cazului dacă nu se prevede altfel în acestea, vor înlocui prevederile acestui articol.

    ART. 8

    Transporturi navale şi aeriene

    (1) Contrar prevederilor art. 7 (Profituri din afaceri) şi art. 13 (Câştiguri din capital), venitul obţinut de un rezident al unuia dintre statele contractante din exploatarea în trafic internaţional a vapoarelor şi avioanelor înregistrate în acel stat contractant şi câştigurile realizate din vânzarea, schimbul sau alt mod de a dispune de vapoare sau avioane exploatate în trafic internaţional şi care sunt înregistrate în acel stat contractant vor fi scutite de impunere de celălalt stat contractant.

    (2) Pentru aplicarea prezentului articol, venitul obţinut din exploatarea în trafic internaţional a vapoarelor şi avioanelor cuprinde şi:

    a) venitul obţinut din închirierea vapoarelor sau avioanelor exploatate în trafic internaţional, dacă un atare venit este accesoriu la alt venit descris la paragraful (1) şi

    b) venitul obţinut din folosirea, întreţinerea şi închirierea de containere şi alte utilaje cu destinaţie similară, în legătura cu exploatarea în trafic internaţional a vapoarelor şi avioanelor de către un rezident menţionat la paragraful (1).

    ART. 9

    Persoane înrudite

    (1) Când o persoană supusă jurisdicţiei de impozitare a unuia dintre statele contractante este înrudită cu orice alta persoana şi când o atare persoana înrudită încheie înţelegeri sau pun între ele condiţii diferite de cele care s-ar pune între persoane independente, orice venit, deduceri, credite ori înlesniri care, dacă nu ar fi acele înţelegeri sau condiţii, ar fi fost luate în calculul venitului (sau al pierderii) ori al impozitului plătibil, de către una dintre menţionatele persoane, pot fi luate în considerare la calcularea sumei venitului supus impozitului şi a impozitelor plătibile de o atare persoana.

    (2) Când un stat contractant a făcut o redeterminare a venitului unuia dintre rezidenţii săi, în conformitate cu prevederile paragrafului (1), atunci celălalt stat contractant, dacă este de acord cu o atare redeterminare, va face o ajustare corespunzătoare venitului persoanei, în acest celălalt stat contractant, înrudită cu un atare rezident. În eventualitatea când celălalt stat contractant nu este de acord cu o asemenea redeterminare, cele două state contractante se vor strădui sa ajungă la o înţelegere în conformitate cu procedura pentru înţelegerea mutuală prevăzută de paragraful (2) b) al art. 23 (Procedura înţelegerii mutuale).

    (3) Pentru aplicarea prezentei convenţii, o persoană este înrudită cu alta persoana dacă o persoană din cele două deţine în proprietate sau controlează direct sau indirect pe cealaltă sau dacă o ă treia persoana sau persoane deţin în proprietate ori le controlează direct sau indirect pe ambele. În acest scop, termenul controlează include orice fel de control, impus fie legal sau nu, exercitat în orice mod sau exercitabil.

    ART. 10

    Dividende

    (1) Dividendele plătite de către o societate a unuia dintre statele contractante unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în ambele state contractante.

    (2) Cota de impozit aplicată de primul stat contractant menţionat asupra unor atare dividende nu va depăşi 10% din venitul brut al dividendului.

    (3) Paragraful (2) nu se va aplica dacă beneficiarul de dividende fiind un rezident al unuia dintre statele contractante are un sediu permanent în celălalt stat contractant şi acţiunile în legătura cu care dividendele se plătesc sunt legate în mod efectiv de un astfel de sediu permanent. În asemenea caz, se aplică paragraful (6) al art. 7 (Profituri din afaceri).

    ART. 11

    Dobânzi

    (1) Dobânda obţinută de către un rezident al unuia dintre statele contractante din surse din celălalt stat contractant poate fi impusă de către ambele state contractante.

    (2) Dobânda obţinută de un rezident al unuia dintre statele contractante din surse situate în celălalt stat contractant nu va fi impozitata de celălalt stat contractant cu o cotă care sa depăşească 10% din suma brută a unei atari dobânzi.

    (3) Contrar prevederilor paragrafelor (1) şi (2), dobânda cuvenita, obţinută de: a) unul dintre statele contractante sau de un oficiu public al acelui stat contractant şi care oficiu nu este supus impozitului asupra venitului de acel stat contractant sau b) de un rezident al unui atare stat contractant cu privire la datorii garantate, asigurate sau finanţate indirect de către acel stat contractant sau un oficiu public al acestuia, va fi scutită de impozit de către celălalt stat contractant.

    (4) Paragraful (2) nu se va aplica dacă beneficiarul de dobânda fiind un rezident al unuia dintre statele contractante are un sediu permanent în celălalt stat contractant şi creanţa generatoare de dobânda este în mod efectiv legată de un astfel de sediu permanent. În asemenea caz se va aplica paragraful (6) al art. 7 (Profituri din afaceri).

    (5) Când o sumă care va fi considerată ca dobânda este plătită unei persoane înrudite, dar pentru faptul ca acea suma excede suma care s-ar fi plătit în mod normal unei persoane neinrudite, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la partea din suma care s-ar fi plătit unei persoane neinrudite. Într-un astfel de caz, suma care depăşeşte poate fi impusă de fiecare stat contractant potrivit legislaţiei sale, inclusiv prevederile acestei convenţii, unde acestea sunt aplicabile.

    (6) Termenul dobânda, astfel cum este folosit în prezenta convenţie, înseamnă venit din obligaţiuni, efecte publice, poliţe sau alte titluri de credit, fie ca sunt garantate sau nu, fie ca dau sau nu un drept de a participa la profituri, creanţe de orice fel, precum şi orice alte venituri care sunt asimilate de legislaţia de impozite a statului contractant în care se află sursa de venit cu venituri din împrumuturi de bani.

    (7) Dobânda va fi considerată ca fiind obţinută din surse situate într-un stat contractant numai dacă este plătită de un atare stat contractant, o subdiviziune politica, o autoritate locală din acel stat ori de către un rezident al acelui stat contractant. Contrar prevederilor frazei precedente:

    a) dacă o persoană plătitoare de dobânda (fie ca aceasta persoana este sau nu un rezident al unuia dintre statele contractante) are un sediu permanent în unul dintre statele contractante pentru care a fost contractat împrumutul la care se plăteşte dobânda şi aceasta dobânda este suportată de acel sediu permanent, sau

    b) dacă persoana plătitoare de dobânda este un rezident al unuia dintre statele contractante şi are un sediu permanent într-un stat, altul decât un stat contractant, pentru care sediu a contractat împrumutul la care se plăteşte dobânda şi aceasta dobânda este plătită unui rezident al celuilalt stat contractant, iar dobânda este suportată de un sediu permanent,

    aceasta dobânda va fi considerată ca provenind din surse din statul în care este situat sediul permanent.

    ART. 12

    Redevenţe

    (1) Redevenţele obţinute de un rezident al unuia dintre statele contractante din surse situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în ambele state contractante.

    (2) Redevenţele obţinute de către un rezident al unuia dintre statele contractante din surse situate în celălalt stat contractant nu vor fi impozitate de către celălalt stat contractant cu o cotă care depăşeşte 10% din suma brută a redevenţelor culturale sau cu o cotă care depăşeşte 15% din suma brută a redevenţelor industriale.

    (3) În vederea aplicării prezentului articol:

    a) Redevenţele culturale sunt plăţile de orice fel făcute pentru considerentul folosirii sau dreptului de a folosi drepturi de autor cu privire la opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv drepturile de autor pentru filme sau filme ori benzi imprimate folosite la emisiunile de radio sau televiziune.

    b) Redevenţele industriale sunt plăţile de orice fel făcute pentru considerentul folosirii sau dreptului de a folosi brevete, desene, modele, planuri, procedee sau formule secrete, mărci de fabrica sau alta proprietate asemănătoare ori drepturi sau pentru cunoştinţe, experienţa, îndrumări practice (know-how).

    c) Redevenţele culturale şi industriale includ câştiguri obţinute din vânzarea, schimbul sau din alt mod de a dispune de oricare astfel de proprietăţi sau drepturi, în limita în care sumele realizate din astfel de vânzări, schimb sau alt mod de a dispune sunt condiţionate de productivitate, folosire sau dispunere de astfel de proprietate sau drepturi.

    (4) Paragraful (2) nu se va aplica dacă beneficiarul de redevenţa, fiind rezident al unuia dintre statele contractante, are în celălalt stat contractant un sediu permanent şi proprietatea sau drepturile care generează redevenţa sunt în directa legătura cu un astfel de sediu permanent. În acest caz se aplică paragraful (6) al art. 7 (Profituri din afaceri).

    5) Când o sumă este plătită unei persoane înrudite şi ea ar fi considerată ca redevenţa, dar datorită faptului ca ea depăşeşte cuantumul care s-ar fi plătit unei persoane neinrudite, prevederile acestui articol se vor aplica numai la partea din suma care s-ar fi plătit unei persoane neinrudite. În asemenea caz suma în exces poate fi impusă de fiecare stat contractant în conformitate cu legislaţia sa, inclusiv cu prevederile acestei convenţii unde acestea sunt aplicabile.

    (6) Redevenţele vor fi considerate ca venit din surse situate într-un stat contractant numai în limita în care astfel de redevenţe reprezintă plati făcute pentru folosirea sau dreptul de a folosi proprietate sau drepturi descrise la paragraful (3) a) şi b) situate în acel stat contractant sau câştiguri descrise la paragraful (3) c) din vânzarea, schimbul sau alt mod de a dispune de astfel de proprietăţi sau drepturi.

    ART. 13

    Câştiguri din capital

    (1) Un rezident al unuia dintre statele contractante va fi scutit de impozit de către celălalt stat contractant asupra câştigurilor din vânzare, schimb sau alt mod de a dispune de bunuri din capital, indiferent dacă sunt dobândite prin succesiune, donaţie sau în orice alt mod, afara de cazul când:

    a) beneficiarul unui câştig, fiind un rezident al unuia dintre statele contractante, are un sediu permanent în celălalt stat contractant şi proprietatea generatoare de câştig este în mod efectiv legată de un astfel de sediu permanent, sau

    b) beneficiarul câştigului, fiind o persoană fizică care este un rezident al unuia dintre statele contractante, este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade insumind 183 de zile sau mai mult în timpul anului de impunere.

    (2) În cazul câştigurilor descrise la paragraful (1) a), se aplica paragraful (6) al art. 7 (Profituri din afaceri).

    ART. 14

    Servicii personale prin munca independenta

    (1) Venitul obţinut de către o persoană fizică din prestarea de servicii prin munca independenta, care este rezidenta a unuia dintre statele contractante, poate fi impus de acel stat contractant.

    (2) Totuşi, venitul obţinut de o persoană fizică, care este rezidenta a unuia dintre statele contractante, din prestarea de servicii prin munca independenta în celălalt stat contractant, poate fi impus de acel celălalt stat contractant, dacă persoana fizică:

    a) este prezenta în acel celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade insumind 183 de zile sau mai mult în anul impozabil, sau

    b) întreţine un sediu permanent în acel celălalt stat contractant de care venitul este legat în mod efectiv;

    c) este un artist, cum sunt artiştii de teatru, cinematograf, radio şi televiziune, interpreţii muzicali sau sportivii, şi este prezent în acel celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade însumate mai mari de 90 de zile în cursul unui an de impunere, sau venitul total obţinut din servicii personale ca artist prin munca independenta în acel celălalt stat contractant depăşeşte în suma totală 3.000 de dolari ai Statelor Unite sau echivalentul lor în lei româneşti în cursul unui an de impunere.

    (3) Paragraful (2) c) nu se aplică unui artist cum este descris în paragraful (2) c) care este rezident al unuia dintre statele contractante şi care este prezent în celălalt stat contractant în cadrul unui aranjament special aprobat de cele două state contractante.

    ART. 15

    Servicii personale prin munca dependenta

    (1) Cu excepţia prevederilor din art. 18 (Funcţii guvernamentale), 19 (Profesori) şi 20 (Studenţi şi cursanţi), salariile şi remuneraţiile similare obţinute de o persoană fizică care este rezidenta a unuia dintre statele contractante din munca sau servicii personale executate ca angajat, inclusiv venituri din servicii prestate de un funcţionar al unei societăţi, pot fi impuse de acel stat contractant. Cu excepţia prevăzută la paragrafele (2) şi (3), astfel de remuneraţii obţinute din munca sau din prestarea de servicii personale efectuate în celălalt stat contractant pot fi impuse, de asemenea, de celălalt stat contractant.

    (2) Remuneraţia descrisă la paragraful (1), obţinută de o persoană fizică care este un rezident al unuia dintre statele contractante, va fi scutită de impozit în celălalt stat contractant, dacă:

    a) persoana este prezenta în acel celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade insumind mai puţin în 183 de zile în anul impozabil;

    b) persoana este un angajat al unui rezident al primului stat contractant sau al unui sediu permanent menţinut în primul stat contractant menţionat de către un rezident al celuilalt stat contractant;

    c) remuneraţia nu este suportată ca atare de către un sediu permanent pe care cel care angajează îl are în acel celălalt stat contractant;

    d) este un artist, aşa cum sunt artiştii de teatru, cinematograf, de radio sau televiziune, interpreţii muzicali sau sportivii şi este prezent în acel celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade însumate mai mici de 90 de zile în cursul unui an de impunere şi venitul total obţinut de acesta ca angajat în acel celălalt stat contractant însumează mai puţin de 3.000 de dolari ai Statelor Unite sau echivalentul lor în lei româneşti în cursul unui an de impunere.

    (3) Paragraful (2) d) nu se aplică unui artist cum este descris la paragraful (2) d) care este un rezident al unuia dintre statele contractante şi care este prezent în celălalt stat contractant în cadrul unui aranjament special aprobat de cele două state contractante.

    (4) Contrar prevederilor paragrafului (2), remuneraţia obţinută de o persoană fizică din prestarea unei munci sau de servicii personale ca angajat la bordul vapoarelor sau avioanelor exploatate de către un rezident al unuia dintre statele contractante în trafic internaţional va fi scutită de impozit în celălalt stat contractant dacă o astfel de persoana fizică este membru al echipajului obişnuit al vaporului sau avionului.

    ART. 16

    Anuităţi şi pensii private

    (1) Cu excepţia prevăzută de art. 18 (Funcţii guvernamentale), pensiile şi alta remuneraţie similară plătită unei persoane fizice pentru faptul de a fi fost angajată în trecut se impun numai în statul contractant al carei rezidenta este.

    (2) Pensiile alimentare şi anuităţile plătite unei persoane fizice care este rezidenta a unuia dintre statele contractante se impun numai în acel stat contractant.

    (3) Un rezident al unuia dintre statele contractante care primeşte compensaţii pentru întreţinerea copilului de la un rezident al celuilalt stat contractant va fi scutit de ambele state contractante de impozitul asupra unor astfel de compensaţii.

    (4) Termenul pensii şi alte remuneraţii similare, aşa cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plati periodice, altele decât plăţile pentru asigurări sociale cuprinse în art. 17 (Plati pentru asigurări sociale) făcute: a) pentru cauza de retragere din munca sau deces, pe considerentul serviciilor prestate, sau b) ca despăgubiri pentru vătămări legate de munca prestată ca angajat în trecut.

    (5) Termenul anuităţi, aşa cum este folosit în prezentul articol, înseamnă o sumă stabilită, plătită în mod periodic la termene stabilite în timpul vieţii sau în timpul unui număr specificat de ani, ca urmare a unei obligaţii de a face plăţile ca recompensa pentru deplina şi corespunzătoare consideraţie (pentru alte motive decât servicii prestate).

    (6) Termenul pensie alimentara, aşa cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plati periodice ca urmare a unei hotărâri de divorţ sau de obligare la întreţinere, a unei înţelegeri separate de întreţinere sau a unei înţelegeri de întreţinere ori de separare care este impozabilă la beneficiar potrivit legislaţiei interne a statului contractant al cărui rezident este.

    (7) Termenul compensaţii pentru întreţinerea copilului, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plati periodice pentru întreţinerea unui copil minor făcute ca urmare a unei hotărâri de divorţ, a unei înţelegeri de întreţinere separate sau a unei înţelegeri de întreţinere ori separare.

    ART. 17

    Plati pentru asigurări sociale

    Plăţile de asigurări sociale şi alte pensii publice plătite de unul dintre statele contractante unei persoane fizice care este un rezident al celuilalt stat contractant vor fi scutite de impozit în ambele state contractante.

    Prezentul articol nu se aplică plăţilor descrise în art. 18 (Funcţii guvernamentale).

    ART. 18

    Funcţii guvernamentale

    Salariile şi remuneraţiile similare, incluzând anuităţi sau beneficii similare, plătite din fonduri publice ale unuia dintre statele contractante, unui cetăţean al acelui stat contractant pentru munca sau servicii personale prestate ca angajat al guvernului acelui stat contractant sau al oricărei instituţii a statului menţionat anterior, în îndeplinirea de funcţii de natura guvernamentală, vor fi scutite de impozit de celălalt stat contractant. Munca sau serviciile personale prestate de un cetăţean al unuia dintre statele contractante vor fi considerate de celălalt stat contractant ca prestate în îndeplinirea de funcţii guvernamentale, dacă astfel de munca sau servicii personale vor fi tratate conform legilor interne ale ambelor state contractante ca fiind prestate ca atare.

    ART. 19

    Profesori

    (1) Când un rezident al unuia dintre statele contractante este invitat de guvernul celuilalt stat contractant, o subdiviziune politica sau o autoritate locală din acel stat sau de către o universitate sau o altă instituţie de învăţământ recunoscută în acel celălalt stat contractant sa vina în acel celălalt stat contractant pentru o perioadă care se consideră ca nu va depăşi 2 ani, în scopul de a preda sau de a efectua cercetări sau pentru ambele scopuri, la o universitate sau la o altă instituţie de învăţământ recunoscută, şi un atare rezident vine în acel celălalt stat contractant în primul rând pentru un atare scop, venitul sau din servicii personale pentru predare sau cercetare în cadrul unei astfel de universităţi sau instituţii de învăţământ va fi scutit de impozit de acel celălalt stat contractant pe o perioadă care nu depăşeşte 2 ani de la data sosirii în acel celălalt stat contractant.

    (2) Prezentul articol nu se va aplica venitului din cercetări, dacă astfel de cercetări nu sunt întreprinse în interes public, ci în primul rând în folosul particular al unei sau unor persoane particulare.

    ART. 20

    Studenţi şi cursanţi

    (1) a) O persoană fizică care este rezident al unuia dintre statele contractante când se află temporar în celălalt stat contractant, iar scopul principal pentru care se află temporar prezenta în acest din urma stat contractant este:

    i) de a studia la o universitate sau la alta instituţie de învăţământ recunoscută în acel stat contractant, sau

    ii) de a dobândi pregătirea cerută pentru a se califica sa exercite o profesie sau dobândi specializare profesională, sau

    iii) de a studia sau de a face cercetări ca beneficiar al unei burse, alocaţii sau recompense a unei organizaţii guvernamentale, religioase, de caritate, ştiinţifice, literare sau de învăţământ, va fi scutită de impozit de acel celălalt stat contractant pentru sumele descrise la subparagraful b) pentru o perioadă care nu depăşeşte 5 ani impozabil de la data sosirii sale în acel celălalt stat contractant.

    b) Sumele menţionate la subparagraful a) sunt:

    i) donaţii din străinătate în scopul întreţinerii educării, studiului, cercetării sau calificării;

    ii) bursa, alocaţie sau recompensa şi

    iii) venit din servicii personale prestate în acel celălalt stat contractant într-o suma care sa nu depăşească 2.000 dolari ai Statelor Unite sau echivalentul lor în lei româneşti pentru oricare an impozabil.

    (2) O persoană fizică care este un rezident al unuia dintre statele contractante la data când vine în mod temporar în celălalt stat contractant şi care este prezent în mod temporar în celălalt stat contractant ca angajat sau în cadrul unui contract cu un rezident al primului stat contractant menţionat, cu scopul principal:

    a) de a dobândi experienţa tehnica, profesională, sau de afaceri de la o persoană alta decât acel rezident al primului stat contractant menţionat sau o altă persoana decât o persoană înrudită cu un atare rezident, sau

    b) de a studia la o universitate sau la alta instituţie de învăţământ recunoscută în acel celălalt stat contractant, va fi scutită de impozit de acel celălalt stat contractant pentru o perioadă care nu depăşeşte un an, cu privire la venitul sau din servicii personale pentru o sumă globală care nu depăşeşte în total 5.000 de dolari ai Statelor Unite sau echivalentul lor în lei româneşti.

    (3) O persoană fizică care este rezidenta a unuia dintre statele contractante la data când ea este temporar prezenta în celălalt stat contractant pentru o perioadă care nu depăşeşte un an, ca participantă la un program susţinut de guvernul acelui celălalt stat contractant, cu scopul principal de calificare, cercetări sau studii, va fi scutită de impozit de acel celălalt stat contractant cu privire la venitul ei din servicii personale în legătura cu o atare calificare, cercetare sau studiu executate în acel celălalt stat contractant pentru o sumă totală care nu depăşeşte 10.000 dolari ai Statelor Unite sau echivalentul lor în lei româneşti.

    (4) Înlesnirile prevăzute la art. 19 (Profesori) şi paragraful (1) al prezentului articol, când sunt luate împreună, se extind numai pe o perioadă de timp care sa nu depăşească 5 ani de impunere de la data venirii persoanei fizice care cere acordarea unor astfel de înlesniri, în măsura în care pot fi solicitate în mod rezonabil sau uzual pentru a realiza scopul vizitei. Înlesnirile prevăzute la art. 19 (Profesori) nu vor fi acordate unei persoane fizice dacă, în timpul perioadei imediat precedente, o atare persoana fizică a beneficiat de înlesnirile prevăzute la paragraful (1) al prezentului articol.

    ART. 21

    Evitarea dublei impuneri

    Dubla impunere a venitului va fi evitată în modul următor:

    (1) În conformitate cu prevederile şi limitările legilor României (astfel cum pot fi modificate din când în când, fără a se schimba principiile generale din acestea), România va acorda unui cetăţean sau rezident al României, ca un credit fata de impozitul român, suma corespunzătoare a impozitelor pe venit plătite Statelor Unite. Suma corespunzătoare ca atare se va întemeia pe suma impozitului plătit Statelor Unite, dar nu va depăşi partea impozitului român pe care venitul net al cetăţenilor sau rezidenţilor din surse situate în Statele Unite le suportă asupra întregului venit pentru acelaşi an impozabil.

    (2) În conformitate cu prevederile şi limitările legii Statelor Unite (astfel cum poate fi modificată din când în când, fără a se schimba principiile generale din aceasta), Statele Unite vor acorda unui cetăţean sau rezident al Statelor Unite, ca un credit fata de impozitul Statelor Unite, suma corespunzătoare a impozitelor plătite României, dar creditul nu va depăşi partea impozitului Statelor Unite pe care un atare venit net al cetăţeanului sau al rezidentului din surse situate în România sau pe venit din surse din afara Statelor Unite le suportă pentru întregul sau venit pentru acelaşi an impozabil. În vederea aplicării creditului Statelor Unite în legătura cu impozitele plătite României, impozitele menţionate la paragraful (1) a) al art. 1 (Impozitele cuprinse) vor fi considerate a fi impozite pe venit.

    ART. 22

    Nediscriminarea

    (1) Un cetăţean al unuia dintre statele contractante care este un rezident al celuilalt stat contractant nu va fi supus în celălalt stat contractant la impozite mai împovărătoare decât un cetăţean care este un rezident al acelui alt stat contractant.

    (2) Un cetăţean al unuia dintre statele contractante care este un rezident al celuilalt stat contractant sau un sediu permanent pe care un rezident al unuia dintre statele contractante îl are în celălalt stat contractant nu va fi supus în celălalt stat contractant unor impozite mai împovărătoare decât se impun în general în acel stat contractant asupra cetăţenilor sau sediilor permanente ale rezidenţilor unor state terţe care desfăşoară aceleaşi activităţi. Cu toate acestea, prezentul paragraf nu va obliga un stat contractant sa acorde cetăţenilor sau sediilor permanente ale rezidenţilor celuilalt stat contractant înlesnirile acordate prin acorduri speciale cetăţenilor sau sediilor permanente ale unui al treilea stat.

    (3) O societate a unui dintre statele contractante, al carei capital în total sau în parte aparţine sau este controlat, direct sau indirect, de către unu sau mai multi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu va fi supusă în primul stat contractant menţionat la nici o impozitare sau solicitare în legătura cu impunerea, care sa fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea sau solicitările la care este sau poate fi supusă o societate a primului stat contractant menţionat, care desfăşoară aceleaşi activităţi, al carei capital, în total sau în parte, aparţine sau este controlat de către unu sau mai multi rezidenţi ai unui al treilea stat. Totuşi, prezentul paragraf nu obligă un stat contractant sa acorde societăţilor care aparţin, în total sau în parte, unor rezidenţi ai celuilalt stat contractant înlesniri de impozite acordate prin acorduri speciale unor societăţi care aparţin, în total sau în parte, unor rezidenţi ai unui al treilea stat.

    ART. 23

    Procedura înţelegerii mutuale

    (1) Când un rezident al unuia dintre statele contractante consideră ca acţiunea unuia sau a ambelor state contractante are sau va avea ca rezultat o impozitare care nu este în concordanta cu prezenta convenţie, el poate, contrar căilor de atac prevăzute de legile naţionale ale statelor contractante, sa prezinte cazul sau autorităţii competente a statului contractant al cărui rezident sau cetăţean este. Dacă cererea rezidentului va fi considerată ca întemeiată de către autoritatea competenta a statului contractant către care este făcută cererea, se va strădui sa se ajungă la o înţelegere cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitării impozitării care nu este în concordanta cu prezenta convenţie.

    (2) Autorităţile competente ale statelor contractante ce vor strădui sa rezolve pe cale amiabilă orice dificultăţi sau îndoieli ce se ivesc în aplicarea prezentei convenţii. În special autorităţile competente ale statelor contractante pot cădea de acord asupra:

    a) atribuirii aceloraşi profituri industriale sau comerciale unui rezident al unuia dintre statele contractante şi sediului sau permanent situat în celălalt stat contractant;

    b) aceleaşi repartizări ale venitului, deducerilor, creditelor sau reducerilor între un rezident al unuia dintre statele contractante şi orice persoana înrudită şi reajustarea impozitelor stabilite de fiecare stat contractant ca sa reflecte o atare repartizare;

    c) aceluiaşi mod de determinare a sursei elementelor specifice ale veniturilor;

    d) aceleiaşi caracterizări a elementelor specifice ale veniturilor.

    (3) Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica între ele direct în vederea realizării unei înţelegeri în sensul prezentului articol. Când apare recomandabil, pentru a se ajunge la o înţelegere, autorităţile competente se pot întâlni pentru un schimb de păreri.

    (4) În cazul când autorităţile competente ajung astfel la un acord, impozitele se vor stabili asupra unui atare venit şi restituirea sau creditul de impozite vor fi acordate de statele contractante în conformitate cu acest acord.

    ART. 24

    Schimb de informaţii

    (1) Autorităţile competente fac schimb de informaţii în măsura în care acesta este necesar pentru executarea prevederilor prezentei convenţii sau pentru prevenirea fraudei ori pentru administrarea măsurilor legale privitoare la impozitele la care aceasta convenţie se aplică, cu condiţia ca informaţia sa fie din categoria acelora care pot fi obţinute în conformitate cu legile şi practicile administrative ale fiecărui stat contractant privitor la impozitele proprii.

    (2) Orice informaţie astfel schimbată va fi considerată ca secret, cu excepţia cazului când astfel de informaţii pot fi:

    a) divulgate oricărei persoane însărcinate cu impunerea, încasarea sau executarea silită ori rezolvarea contestaţiei cu referire la impozitele la care sunt aplicabile prevederile prezentei convenţii;

    b) fac parte dintr-o dare de seama publica cu privire la impunere, încasare sau executare ori litigiu cu referire la impozitele la care sunt aplicabile prevederile prezentei convenţii.

    (3) Nu se va face nici un schimb de informaţii care sunt contrare ordinii publice.

    (4) Dacă autoritatea competenta a unui stat contractant cere expres, autoritatea competenta a celuilalt stat contractant va da informaţii conform prevederilor prezentului articol sub forma de depoziţii de martori şi copii de pe documente originale inedite (inclusiv cărţi, documente, declaraţii, certificate, conturi sau corespondenta), în aceeaşi măsură în care astfel de depoziţii şi documente pot fi obţinute în conformitate cu legile şi practica administrativă a fiecărui stat contractant cu privire la impozitele proprii.

    (5) Depoziţiile şi mărturiile care pot fi furnizate în conformitate cu prevederile prezentului articol nu vor fi refuzate pentru considerentul nici unei doctrine de drept potrivit căreia asistenţa juridică internaţională nu se acordă în materie de impozite.

    (6) Schimbul de informaţii se va face fie în mod curent, fie la cerere, cu privire la cazuri particulare. Autorităţile competente ale statelor contractante pot cădea de acord asupra listei informaţiilor care vor fi furnizate în mod curent.

    ART. 25

    Membrii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare

    Prevederile prezentei convenţii nu vor afecta cu nimic privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acordate în conformitate cu normele şi regulile generale ale dreptului internaţional sau ca urmare a unor prevederi din acorduri speciale.

    ART. 26

    Asistenţa la încasări

    (1) Fiecare dintre statele contractante se va strădui sa încaseze în contul celuilalt stat contractant impozite stabilite de celălalt stat contractant; de asemenea, va asigura ca de orice scutire sau reducere de cote de impozit acordate în conformitate cu prevederile prezentei convenţii de către celălalt stat contractant sa nu beneficieze persoane care nu sunt îndreptăţite la astfel de avantaje.

    (2) În nici un caz prevederile acestui articol nu se vor interpreta ca ar impune unui stat contractant obligaţia de a aduce la îndeplinire măsuri care sunt în contradicţie cu legile sau practica administrativă a fiecărui stat contractant cu privire la încasarea impozitelor proprii.

    ART. 27

    Intrarea în vigoare

    Prezenta convenţie va fi supusă ratificării şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate la Bucureşti, cât mai curând posibil.

    Prezenta convenţie va intra în vigoare în termen de o lună de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Prevederile convenţiei se vor aplica pentru prima data cu privire la venitul anului calendaristic sau anilor impozabili începând de la 1 ianuarie 1974 (sau în cazul impozitelor care se plătesc prin reţinere la sursa, plăţilor făcute după 1 ianuarie 1974).

    ART. 28

    Denunţarea

    (1) Prezenta convenţie va rămâne în vigoare până la denunţarea ei de către unul dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate denunţa prezenta convenţie pe cale diplomatică la orice data după 5 ani de la data intrării în vigoare, cu condiţia ca nota de denunţare sa fie remisă cu cel puţin 6 luni înainte de terminarea anului calendaristic. În atare situaţie, convenţia va înceta sa fie în vigoare şi sa producă efecte cu privire la anii calendaristici sau anii impozabili (sau, în cazul impozitelor ce se plătesc la sursa plăţilor făcute) de la sau după 1 ianuarie care urmează după expirarea perioadei de 6 luni.

    (2) Contrar prevederilor paragrafului (1) şi înainte de a se fi remis nota de denunţare pe cale diplomatică, prevederile art. 17 (Plati pentru asigurări sociale) pot fi denuntate de fiecare stat contractant la orice data după intrarea prezentei convenţii în vigoare.

    Încheiată la Washington la 4 de decembrie 1973, în două exemplare în limba româna şi în limba engleza, ambele texte având aceeaşi valabilitate.