LEGE   Nr. 5 din 24 ianuarie 1992

privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii

Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale

cu privire la impozitele pe venit

EMITENT:      PARLAMENTUL

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 10 din 31 ianuarie 1992

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    ARTICOL UNIC

    Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1992.

    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 6 noiembrie 1991.

PREŞEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 20 ianuarie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

MARŢIAN DAN

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

    Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze, în dorinţa de a promova şi de a întări relaţiile economice între cele două ţări pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne, au hotărît să încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, convenind asupra celor ce urmează:

    ART. 1

    Persoane vizate

    Prezentul acord se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

    ART. 2

    Impozite vizate

    1. Prezentul acord se va aplica impozitelor pe venit stabilite de unul dintre statele contractante sau de unităţile lor administrativ-teritoriale (sau autorităţile locale), indiferent de modul în care sînt percepute.

    2. Sînt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total ori asupra elementelor de venit, inclusiv impozitele pe cîştigurile provenite din înstrăinarea bunurilor mobile ori imobile, precum şi impozitele pe creşterea valorii averii.

    3. Impozitele existente cărora li se va aplica prezentul acord sînt:

    a) în cazul României:

    (i) impozitul pe veniturile obţinute de persoanele fizice şi juridice;

    (ii) impozitul pe profitul reprezentanţelor străine şi societăţilor cu participare de capital străin constituite potrivit legislaţiei române;

    (iii) impozitul pe venitul realizat din activităţi agricole

    (denumite în continuare impozit român);

    b) în cazul Republicii Populare Chineze:

    (i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;

    (ii) impozitul pe veniturile societăţilor mixte care folosesc investiţii chineze şi străine;

    (iii) impozitul pe venit privind societăţile străine;

    (iv) impozitul local pe venit

    (denumite în continuare impozit chinez).

    4. Prezentul acord se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau substanţial similare, care se vor stabili după data semnării prezentului acord şi care se vor adăuga sau le vor înlocui pe cele menţionate la paragraful 3. Autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor notifica reciproc orice modificări substanţiale aduse legislaţiei fiscale respective, într-un termen rezonabil după ce au fost efectuate aceste modificări.

    ART. 3

    Definiţii generale

    1. În sensul prezentului acord, dacă contextul nu cere altfel:

    a) termenii un stat contractant şi celălalt stat contractant înseamnă România şi China, după cum cere contextul;

    b) termenul România înseamnă România şi, folosit în sens geografic, desemnează teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum şi zona economică exclusivă şi platoul continental asupra cărora România exercită, în conformitate cu dreptul internaţional şi propria sa legislaţie, drepturi suverane privind explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale existente în apele mării, pe fundul şi în subsolul acesteia;

    c) termenul China înseamnă Republica Populară Chineză; cînd este folosit în sens geografic, înseamnă întreg teritoriul Republicii Populare Chineze, inclusiv marea sa teritorială, în care se aplică legile referitoare la impozitele chineze şi toată zona situată dincolo de marea sa teritorială, inclusiv fundul mării şi subsolul acesteia, asupra căreia Republica Populară Chineză are drept de jurisdicţie, în conformitate cu dreptul internaţional şi în care sînt aplicabile legile chineze referitoare la impozite;

    d) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit chinez, după cum cere contextul;

    e) termenul persoană cuprinde o persoană fizică, o societate şi orice altă entitate de persoane;

    f) termenul societate înseamnă orice persoană juridică, inclusiv o societate mixtă sau orice entitate care este considerată ca persoană juridică în scopul impozitării;

    g) termenii întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant indică, respectiv, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

    h) termenul naţionali înseamnă orice persoană fizică care posedă, după caz, cetăţenia română sau naţionalitatea chineză şi toate persoanele juridice constituite sau organizate în cadrul legislaţiei acelui stat contractant şi toate organizaţiile fără personalitate juridică tratate de acel stat contractant în scopul impozitării ca persoane juridice constituite sau organizate în cadrul legislaţiei acelui stat contractant;

    i) termenul trafic internaţional înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava operează numai în două locuri situate în celălalt stat contractant;

    j) termenul autoritate competentă înseamnă, în cazul României, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat şi, în cazul Republicii Populare Chineze, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat.

    2. În ce priveşte aplicarea prezentului acord de către un stat contractant, orice termen care nu este definit în acest acord va avea, dacă contextul nu cere altfel, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acelui stat contractant cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplică.

    ART. 4

    Domiciliu fiscal

    1. În sensul prezentului acord, termenul rezident al unui stat contractant desemnează orice persoană care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat contractant, este subiect de impunere în acest stat datorită domiciliului său, rezidenţei sale, sediului conducerii sau în virtutea oricărui alt criteriu de natură similară.

    2. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, autorităţile competente ale statelor contractante vor determina de comun acord statul contractant al cărui rezident se consideră că este acea persoană în sensul prezentului acord.

    3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, se va considera că este rezidentă a statului în care este situat sediul conducerii.

    ART. 5

    Sediu permanent

    1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent indică un loc fix de afaceri prin care întreprinderea exercită în totalitate sau în parte activitatea sa.

    2. Expresia sediu permanent va cuprinde, îndeosebi:

    a) un sediu de conducere;

    b) o sucursală;

    c) un birou;

    d) o uzină;

    e) un atelier;

    f) o mină, un puţ de extracţie a petrolului sau a gazelor, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.

    3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:

    a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţii, de asamblare sau de instalaţii sau activităţile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai în cazul cînd un astfel de şantier, proiect sau activităţi durează o perioadă mai mare de 12 luni;

    b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţă, efectuată de către o întreprindere a unui stat contractant prin intermediul angajaţilor săi sau alt personal, în celălalt stat contractant, cu condiţia ca asemenea activităţi să dureze (pentru acelaşi proiect sau pentru proiecte conexe) o perioadă sau perioade care însumează mai mult de 6 luni într-o perioadă de 12 luni.

    4. Independent de prevederile paragrafelor 1 - 3, expresia sediu permanent se consideră că nu include:

    a) folosirea instalaţiilor numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii;

    b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii, numai în scopul de a fi depozitate, expuse sau livrate;

    c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii, numai în scopul de a fi prelucrate de către o altă întreprindere;

    d) menţinerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul exclusiv de a cumpăra produse sau mărfuri ori de a strînge informaţii pentru întreprindere;

    e) menţinerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul de a face pentru întreprindere reclamă, de a furniza informaţii, de a face cercetări ştiinţifice, ori pentru orice altă activitate care are caracter preparator sau auxiliar;

    f) bunurile sau mărfurile care aparţin întreprinderii numai în scopul expunerii în cadrul unui tîrg sau expoziţii ocazionale şi temporare şi care se vînd după închiderea tîrgului sau expoziţiei.

    5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoană, alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, acţionează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant are şi, în mod uzual, exercită în primul stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se va considera că are un sediu permanent în primul stat contractant cu privire la orice activităţi pe care acea persoană le efectuează pentru întreprindere, afară de cazul cînd activităţile sale sînt limitate la acelea menţionate la paragraful 4, care, dacă ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în condiţiile acelui paragraf.

    6. Nu se consideră că o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai pentru faptul că aceasta îşi exercită activitatea în acel stat contractant prin intermediul unui curier, a unui agent comisionar general sau al oricărui alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.

    7. Faptul că o societate rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de către o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care exercită activitatea sa în celălalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din una dintre aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte.

    ART. 6

    Venituri din bunuri imobile

    1. Venitul obţinut de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile situate în celălalt stat contractant poate fi impus în acel stat contractant.

    2. Expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile în discuţie sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi mort al exploatărilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dreptul comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, surselor şi a altor resurse naturale ale solului; navele şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.

    3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obţinut din folosirea directă, închirierea sau folosirea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi şi venitului din bunuri imobile folosite pentru desfăşurarea unei activităţi de prestări de servicii cu caracter personal independent.

    ART. 7

    Beneficiile întreprinderilor

    1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul cînd întreprinderea exercită activitatea sa în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacă întreprinderea exercită o activitate, astfel cum s-a menţionat anterior, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte care este atribuibilă acelui sediu permanent.

    2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant desfăşoară activitate în celălalt stat contractant, prin intermediul unui sediu permanent situat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitînd activităţi identice sau analoage, în condiţii identice sau analoage şi tratînd cu toată independenţa cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

    3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor admite ca scăderi cheltuielile făcute pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul contractant în care se află sediul permanent sau în altă parte. Totuşi, nici o astfel de scădere nu se va acorda cu privire la sumele, dacă este cazul, plătite (cu alt titlu decît pentru rambursarea cheltuielilor efective) de un sediu permanent, sediului central al întreprinderii sau oricăror alte sedii sub formă de redevenţe, onorarii sau alte plăţi similare pentru folosirea brevetelor sau altor drepturi sau sub forma comisioanelor pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere, sau, cu excepţia întreprinderilor bancare, sub formă de dobînzi la împrumuturi băneşti acordate sediului permanent.

    De asemenea, nici o sumă nu va fi luată în calcul la determinarea beneficiilor unui sediu permanent, respectiv sumele datorate (cu alt titlu decît pentru rambursarea cheltuielilor efective) de un sediu permanent sediului central al întreprinderii sau oricăror altor sedii, sub formă de redevenţe, onorarii sau alte plăţi similare pentru folosirea brevetelor sau altor drepturi, ori sub forma comisioanelor pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere sau, cu excepţia întreprinderilor bancare, sub formă de dobînzi la împrumuturile băneşti acordate sediului conducerii centrale a întreprinderii sau oricăror alte sedii ale sale.

    4. În măsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile de atribuit unui sediu permanent să fie determinate prin repartizarea beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei părţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant să determine, după cum este uzual, beneficiile de impus pe baza unei astfel de repartizări; metoda de repartizare adoptată va fi însă în aşa fel încît rezultatul să concorde cu principiile cuprinse în prezentul articol.

    5. Nici un beneficiu nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

    6. În sensul paragrafelor 1 - 5, beneficiile de atribuit sediului permanent vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul cînd există motive suficiente şi valabile de a proceda în alt mod.

    7. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de dispoziţiile acestui articol.

    ART. 8

    Transportul internaţional

    Veniturile realizate din transporturile internaţionale de mărfuri şi pasageri de către întreprinderile de transporturi maritime şi aeriene ale unui stat contractant vor fi scutite de impozit în celălalt stat contractant.

    ART. 9

    Întreprinderi asociate

    Cînd:

    a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant,

    sau

    b) aceleaşi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi, în oricare din aceste două situaţii, se stabilesc sau se impun condiţii, între cele două întreprinderi, în relaţiile lor comerciale sau financiare ce diferă de acelea care ar fi stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care, dacă n-ar fi fost aceste condiţii, ar fi fost obţinute, dar datorită acelor condiţii, nu au putut fi obţinute, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impuse în consecinţă.

    ART. 10

    Dividende

    1. Dividendele plătite de o societate rezidentă a unui stat contractant către o persoană rezidentă a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.

    2. Totuşi, astfel de dividende pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar, dacă cel care le încasează este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma avută a dividendelor.

    Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impozitarea societăţii pentru beneficiile din care se plătesc dividendele.

    3. Termenul dividende, aşa cum este folosit în acest articol, înseamnă veniturile provenind din acţiuni sau alte drepturi care nu sînt titluri de creanţă ce participă la beneficii, precum şi veniturile din alte părţi sociale ce sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca venituri din acţiuni de către legislaţia fiscală a statului contractant în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile distribuite de o societate mixtă a unui stat contractant, investitorilor de capital, sînt asimilate dividendelor.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activităţi producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat în acel stat, sau efectuează în acel stat contractant servicii independente, folosind o bază fixă situată acolo, iar pachetul de acţiuni deţinut, în legătură cu care se plătesc dividendele, este efectiv legat de acest sediu permanent sau bază fixă. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

    5. Cînd o societate rezidentă a unui stat contractant realizează beneficii sau venituri din celălalt stat contractant, acel stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate, exceptînd situaţia în care aceste dividende sînt plătite unui rezident al acelui stat contractant sau în măsura în care pachetul de acţiuni în legătură cu care se plătesc dividendele este legat în mod efectiv de un sediu permanent sau o bază fixă situată în acel stat contractant, nici să preleve vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau beneficiile nedistribuite reprezintă, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acel stat contractant.

    ART. 11

    Dobînzi

    1. Dobînzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.

    2. Totuşi, astfel de dobînzi pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobînzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma brută a dobînzilor.

    3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobînzile provenind dintr-un stat contractant şi obţinute de guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia, de banca centrală a celuilalt stat contractant sau orice instituţie financiară aparţinînd în totalitate acelui guvern sau de orice rezident al celuilalt stat contractant cu privire la titluri de creanţă ale acelui rezident, care sînt garantate sau în mod indirect finanţate de guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia, de banca centrală a celuilalt stat contractant sau de orice altă instituţie financiară aparţinînd în totalitate acelui guvern, vor fi scutite de impozit în primul stat contractant menţionat.

    4. Termenul dobînzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri din titluri de creanţă de orice fel garantate sau nu ipotecar şi indiferent dacă dau sau nu dreptul de a participa la beneficiile debitorului şi, în special, veniturile din efecte publice şi veniturile din obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile decurgînd din aceste efecte publice sau obligaţiuni.

    Penalităţile pentru plata cu întîrziere nu sînt considerate ca dobînzi în sensul prezentului articol.

    5. Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobînzilor, rezident al unui stat contractant, desfăşoară activităţi producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care iau naştere dobînzile printr-un sediu permanent situat acolo sau efectuează în celălalt stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o bază fixă situată acolo, şi dacă titlurile de creanţe cu privire la care se plătesc dobînzile sînt legate în mod efectiv de un astfel de sediu permanent sau bază fixă.

    În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

    6. Dobînzile se vor considera că iau naştere într-un stat contractant, cînd debitorul este guvernul acelui stat contractant, o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a aceluia sau un rezident al acelui stat contractant. Cînd, totuşi, persoana plătitoare a dobînzilor, fie că este sau nu rezidentă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanţa asupra căreia se plătesc dobînzile şi aceste dobînzi se suportă de acel sediu permanent sau bază fixă, aceste dobînzi se vor considera că iau naştere în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

    7. Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau dintre ambii şi o altă persoană, suma dobînzilor, ţinînd cont de creanţa pentru care ele sînt plătite, excede suma asupra căreia ar fi convenit debitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată.

    În acest caz, partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinîndu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.

    ART. 12

    Redevenţe

    1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.

    2. Totuşi, astfel de redevenţe pot să fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 7% din suma brută a redevenţelor.

    3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă plăţile de orice natură primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv pentru drepturi de autor, pentru filme de cinematograf, pentru filme şi benzi magnetice folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, pentru orice brevet de invenţie, know-how, mărci de fabrică, design

sau model, plan, formulă sau procedeu secret, ca şi pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţii relative la experienţa cîştigată în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, rezident al unui stat contractant, desfăşoară activităţi producătoare de venituri în celălalt stat contractant în care iau naştere redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau efectuează în celălalt stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o bază fixă situată acolo, şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care se plătesc redevenţele sînt legate efectiv de acest sediu permanent sau bază fixă. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

    5. Se va considera că redevenţele iau naştere într-un stat contractant cînd plătitorul este guvernul acelui stat contractant, o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a aceluia sau un rezident al acelui stat contractant. Cînd, totuşi, persoana plătitoare de redevenţe, fie că este sau nu rezidentă a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă, în legătură cu care s-a născut obligaţia de a se plăti redevenţele şi plata acestor redevenţe este suportată de acest sediu permanent sau bază fixă, aceste redevenţe se vor considera că iau naştere în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

    6. Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau dintre ambii şi o altă persoană, suma redevenţelor, ţinînd seama de folosirea, concesionarea folosirii sau informaţia pentru care se plătesc, depăşeşte suma asupra căreia s-ar fi convenit de către debitor şi beneficiază efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinîndu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.

    ART. 13

    Cîştiguri din capital

    1. Cîştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în art. 6, situate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.

    2. Cîştigurile care provin din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decît cele imobile şi care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, sau a oricăror alte bunuri, altele decît bunurile imobile, care aparţin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant în scopul efectuării unor servicii personale cu caracter independent, inclusiv cîştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei baze fixe, pot fi impuse în celălalt stat contractant.

    3. Cîştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea navelor sau aeronavelor folosite în traficul internaţional sau a oricăror alte bunuri, altele decît bunurile imobile ţinînd de exploatarea acestor nave sau aeronave, vor fi impuse numai în acel stat contractant.

    4. Cîştigurile care provin din înstrăinarea acţiunilor unei societăţi, a cărei proprietate constă în mod direct sau indirect, în principal din bunuri imobile situate într-un stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.

    5. Cîştigurile care provin din înstrăinarea acţiunilor, altele decît cele menţionate la paragraful 4, şi care reprezintă o participare de 25% în cadrul unei societăţi rezidente a unui stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.

    6. Cîştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea oricăror proprietăţi, altele decît cele menţionate în paragrafele 1 - 5 şi provenind din celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.

    ART. 14

    Servicii personale cu caracter independent

    1. Veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii sau a altor activităţi cu caracter independent vor fi impuse numai în acel stat contractant, cu excepţia următoarelor cazuri, cînd astfel de venituri pot fi impuse şi în celălalt stat contractant:

    a) dacă are o bază fixă aflată în mod permanent la dispoziţia sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activităţilor sale; în acest caz, numai acea parte din venituri care poate să fie atribuită acelei baze fixe poate fi impusă în celălalt stat contractant; sau

    b) dacă este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care, însumate, depăşesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; în acest caz, numai acea parte din veniturile care provin din activităţi desfăşurate în celălalt stat contractant poate fi impusă în acel stat contractant.

    2. Expresia profesii independente include, în special, activităţi independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independentă a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.

    ART. 15

    Servicii personale dependente

    1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17, 18, 19 şi 20, salariile, retribuţiile şi alte remuneraţii similare, pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariată, sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afară de cazul cînd această activitate este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant, remuneraţia primită din această activitate este impozabilă în acel stat contractant.

    2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant, vor fi impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacă:

    a) primitorul rămîne în celălalt stat contractant o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; şi

    b) remuneraţiile sînt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care angajează şi care nu este rezidentă a celuilalt stat contractant; şi

    c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează o are în celălalt stat contractant.

    3. Independent de dispoziţiile paragrafului 1 şi 2, remuneraţiile pentru activitatea salarială exercitată la bordul unei nave sau al unei aeronave în trafic internaţional aparţinînd unei întreprinderi a unui stat contractant pot fi impozabile în acel stat contractant.

    ART. 16

    Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere

    Remuneraţiile directorilor şi alte remuneraţii similare primite de către un rezident al unui stat contractant, în calitatea lui de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi rezidente în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.

    ART. 17

    Artişti şi sportivi

    1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile pe care un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de teatru, de cinema, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi sportivii le obţin din activitatea personală desfăşurată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.

    Astfel de venituri vor fi, totuşi, scutite de impozit în celălalt stat contractant, dacă aceste activităţi sînt exercitate de un rezident al primului stat contractant menţionat, în conformitate cu un program de schimburi culturale convenit între guvernele statelor contractante.

    2. Cînd veniturile privitoare la activităţile personale exercitate într-un stat contractant de un artist sau sportiv, în această calitate, nu revin acelui artist sau sportiv, ci altei persoane care este rezidentă a celuilalt stat contactant, acele venituri pot, prin derogare de le prevederile art. 7, 14 şi 15, să fie impuse în primul stat contractant menţionat.

    Astfel de venituri vor fi, totuşi, scutite de impozit în primul stat contractant menţionat, dacă aceste activităţi sînt exercitate în conformitate cu un program de schimburi culturale convenit între guvernele statelor contractante.

    ART. 18

    Pensii

    1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru muncă salariată desfăşurată în trecut vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

    2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile sau alte plăţi similare făcute în baza unui program public din cadrul unui sistem de asigurări sociale sau fond special al unui stat contractant sau al unei unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi locale) a acestuia vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

    ART. 19

    Funcţii guvernamentale

    1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile plătite de guvernul unui stat contractant sau o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia, unei persoane fizice pentru serviciile prestate guvernului acelui stat contractant sau unei unităţi administrativ-teritoriale (autorităţi locale) a acestuia în exercitarea unei funcţii de natură guvernamentală, vor fi impuse numai în acel stat contractant.

    b) Totuşi, astfel de remuneraţii vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel stat contractant şi persoana fizică este rezidentă a acelui stat contractant care:

    i) este un naţional al acelui stat contractant; sau

    ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestării serviciilor.

    2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de guvernul unui stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate guvernului acelui stat contractant sau unităţii administrativ-teritoriale (autorităţii locale) a acestuia va fi impusă numai în acel stat contractant.

    b) Totuşi, astfel de pensii vor fi impuse numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi naţional al acelui stat contractant.

    3. Prevederile art. 15, 16, 17 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor referitoare la serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăşurată de guvernul unui stat contractant sau o unitate administrativ-teritorială (o autoritate locală) a acestuia.

    ART. 20

    Profesori şi cercetători

    O persoană fizică care este sau a fost, imediat înaintea venirii sale într-un stat contractant, rezidentă a celuilalt stat contractant şi este temporar prezentă în primul stat contractant menţionat, numai în scopul de a preda, a ţine conferinţe sau de a conduce cercetări la o universitate, colegiu, şcoală sau alte instituţii educative autorizate, sau instituţii de cercetări ştiinţifice, va fi scutită de impozit în primul stat contractant menţionat, pe o perioadă care nu depăşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în statul contractant mai întîi menţionat cu privire la remuneraţia pentru predare, conferinţe sau cercetare.

    ART. 21

    Studenţi şi persoane în curs de specializare

    Sumele sau veniturile pe care un student, un practicant sau o persoană în curs de specializare, care este sau a fost imediat anterior prezenţei sale într-un stat contractant, un rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educaţiei, pregătirii sau dobîndirii experienţei speciale tehnice, le primeşte pentru întreţinere, educaţie sau specializare, nu vor fi impuse în acel stat contractant.

    ART. 22

    Alte venituri

    1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sînt tratate în articolele precedente ale prezentului acord şi care provin din celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.

    2. Totuşi, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, altele decît cele menţionate în paragraful 1, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate în articolele precedente ale prezentului acord, sînt impozabile numai în acel stat contractant.

    3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi aplicate veniturilor, altele decît veniturile care provin din proprietăţi imobiliare, aşa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, care este rezident al unui stat contractant, desfăşoară activităţi producătoare de venituri în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăşoară în acel stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o bază fixă situată acolo, şi drepturile sau bunurile cu privire la venitul plătit sînt efectiv legate de acel sediu permanent sau bază fixă.

    În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

    ART. 23

    Metode pentru evitarea dublei impuneri

    1. În România, dubla impunere va fi evitată după cum urmează:

    Cînd un rezident al României obţine venituri din China care pot fi impuse în China potrivit prevederilor acestui acord, suma impozitului chinez aferent acelui venit va fi acordată ca un credit de impozit faţă de impozitul român stabilit în sarcina acelui rezident. Suma creditului de impozit nu va depăşi, totuşi, acea partea a impozitului român care este aferent acelui venit.

    2. În China, dubla impunere va fi evitată după cum urmează:

    a) în cazul în care un rezident al Chinei realizează venituri din România, suma impozitului român plătit cu privire la acel venit, în conformitate cu prevederile prezentului acord, va fi considerată drept credit privind impozitele chineze percepute unui astfel de rezident. Totuşi, suma creditelor nu va depăşi suma impozitelor chineze aferente acelor venituri, potrivit legislaţiei fiscale şi reglementărilor din China;

    b) în cazul în care venitul realizat din România este un dividend plătit de o societate care este rezidentă a României unei societăţi care este rezidentă a Chinei şi care deţine cel puţin 10 procente din acţiunile societăţii care plăteşte dividendul, creditul va ţine seama de impozitul plătibil de societatea care plăteşte dividendul privitor la venitul ei.

    ART. 24

    Nediscriminarea

    1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant la nici un impozit sau altă obligaţie legată de acesta, care este diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi cerinţele legate de această impunere, la care sînt sau pot fi supuşi naţionalii celuilalt stat în aceleaşi condiţii.

    Prevederile acestui paragraf se vor aplica, prin derogare de la dispoziţiile art. 1, şi persoanelor care nu sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

    2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile, în celălalt stat contractant, decît impunerea stabilită întreprinderilor acestui stat contractant care desfăşoară aceleaşi activităţi.

    Prevederile acestui paragraf nu vor fi interpretate ca obligînd un stat contractant să acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice înlesnire, reducere sau scutire, cu caracter personal, în ce priveşte impunerea pe considerente privind politica sa sau statutul civil ori responsabilităţile familiale pe care le acordă rezidenţilor săi.

    3. Cu excepţia cazului cînd se aplică prevederile cuprinse în art. 9, paragraful 7 al art. 11 sau paragraful 6 al art. 12, dobînzile, redevenţele şi alte plăţi făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce în scopul determinării beneficiilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat contractant menţionat.

    4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat, nici unui impozit sau obligaţie legată de acesta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decît impozitul sau obligaţiile legate de acesta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat.

    ART. 25

    Procedura amiabilă

    1. Cînd o persoană apreciază că măsurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante îi atrag sau îi pot atrage o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia naţională a acestor state contractante, să supună cazul său autorităţii competente a statului contractant a cărui rezidentă este sau, dacă cazul sau intră sub incidenţa prevederilor paragrafului 1 al art. 24, acesta va fi prezentat statului contractant al cărui naţional este. Cazul trebuie prezentat în termen de 2 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă că impunerea este contrară prevederilor prezentului acord.

    2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia îi pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve problema pe calea unei înţelegeri mutuale cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este conformă cu acordul. Orice înţelegere la care s-a ajuns va fi adusă la îndeplinire independent de orice termen de prescripţie prevăzut de legislaţiile interne ale statelor contractante.

    3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve, pe calea înţelegerii mutuale, orice dificultăţi sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea acordului. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de acord.

    4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizării unei înţelegeri în vederea aplicării prevederilor prezentului acord. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc între reprezentanţii autorităţilor competente ale ambelor state contractante.

    ART. 26

    Schimb de informaţii

    1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii, dacă este necesar pentru aplicarea prevederilor prezentului acord sau ale legilor interne ale statelor contractante privind impozitele prevăzute de prezentul acord, în măsura în care impozitarea nu este contrară prezentului acord, în special în vederea prevenirii fraudelor sau a evaziunii cu privire la aceste impozite. Schimbul de informaţii nu este influenţat de art. 1. Orice informaţie, astfel obţinută, va fi tratată ca secret privind stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezentul acord, inclusiv de instanţele însărcinate cu soluţionarea apelurilor privind aceste impozite. Astfel de informaţii pot fi divulgate în cadrul proceselor sau al deciziilor judiciare.

    2. Dispoziţiile paragrafului 1 al prezentului articol nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunînd unui stat contractant obligaţia:

    a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislaţii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;

    b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a celor două state contractante; sau

    c) de a transmite informaţii care ar divulga orice secret comercial, de afaceri, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

    ART. 27

    Funcţionari diplomatici şi consulari

    Nici o prevedere a prezentului acord nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiază funcţionarii diplomatici şi consulari, fie în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional, fie în virtutea prevederilor unor acorduri speciale.

    ART. 28

    Intrarea în vigoare

    Prezentul acord va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului de note diplomatice prin care se notifică îndeplinirea, de către ambele state contractante, a procedurilor cerute de legislaţia părţilor pentru ca acest acord să intre în vigoare. Prezentul acord se va aplica cu privire la veniturile obţinute în anul impozabil care începe pe sau după 1 ianuarie al anului calendaristic următor aceluia în care acordul intră în vigoare.

    ART. 29

    Denunţarea

    Prezentul acord va rămîne în vigoare pe termen nedeterminat, dar oricare dintre statele contractante va putea să-l denunţe, la sau pînă la 30 iunie al fiecărui an calendaristic, începînd din cel de-al 5-lea an următor intrării în vigoare a acordului, prin notă de denunţare remisă pe cale diplomatică.

    În asemenea situaţie, prezentul acord va înceta să producă efecte în ceea ce priveşte veniturile realizate în anii impozabili, începînd cu sau după prima zi a lunii ianuarie a anului următor celui în care a fost remisă nota de denunţare.

    Încheiat la Beijing la 16 ianuarie 1991, în două exemplare în limbile română, chineză şi engleză, toate cele trei texte fiind egal autentice; în caz de divergenţe în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul englez va prevala.

                      Pentru Guvernul României

                      Teodor Meleşcanu

                      Pentru Guvernul

                      Republicii Populare Chineze

                      Tian Zengpei

                              PROTOCOL

    La semnarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit (denumit mai jos acord), ambele părţi au convenit asupra următoarelor prevederi, ce formează parte integrantă din acord:

    Comisioanele ce provin dintr-un stat contractant şi care sînt plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse conform prevederilor legii de impozite a acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al comisioanelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit va fi de 5% din suma brută a comisioanelor.

    Termenul comision folosit în acest protocol înseamnă plăţi către un broker, agent sau intermediar pentru activităţile desfăşurate de aceştia.

    Încheiat la Beijing la 16 ianuarie 1991, în două exemplare în limbile română, chineză şi engleză, toate cele trei texte fiind egal autentice; în caz de divergenţe în interpretare, textul englez va prevala.

                      Pentru Guvernul României

                      Teodor Meleşcanu

                      Pentru Guvernul

                      Republicii Populare Chineze

                      Tian Zengpei