LEGE   Nr. 59 din 13 iulie 1994

pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Africa de Sud pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe câştigurile din capital

EMITENT:      PARLAMENTUL

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 199 din  2 august 1994

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    ARTICOL UNIC

    Se ratifică Acordul dintre România şi Republica Africa de Sud pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe câştigurile din capital, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 1993.

    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 16 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI

prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ADRIAN NĂSTASE

ACORD

între România şi Republica Africa de Sud pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe câştigurile din capital

    Guvernul României şi Guvernul Republicii Africa de Sud, dorind să promoveze şi să întărească relaţiile economice dintre cele două ţări, au convenit după cum urmează:

    I. Scopul acordului

    ART. 1

    Persoane vizate

    Prezentul acord se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

    ART. 2

    Impozite vizate

    1. Prezentul acord se va aplica impozitelor pe venit şi pe câştigurile din capital, stabilite în numele fiecărui stat contractant, al subdiviziunilor sale politice sau al unităţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.

    2. Sunt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitului total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, precum şi impozitele asupra creşterii valorii capitalului.

    3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica prezentul acord sunt:

    a) În România:

    (i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;

    (ii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;

    (iii) impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice;

    (iv) impozitul pe veniturile realizate din activităţi agricole;

    (denumite în continuare impozit român).

    b) În Republica Africa de Sud:

    (i) impozitul comun;

    (ii) impozitul pe veniturile acţionarilor nerezidenţi;

    (denumite în continuare impozit sud-african).

    4. Prezentul acord se va aplica, de asemenea, oricăror alte impozite similare care se vor adăuga ulterior sau care vor înlocui impozitele existente.

    5. La sfârşitul fiecărui an calendaristic, autorităţile competente ale statelor contractante îşi vor notifica reciproc modificările efectuate în legislaţiile lor fiscale, şi dacă apare necesar să se modifice orice articol al prezentului acord, fără să fie afectate principiile generale ale acestuia, modificările necesare pot fi efectuate de comun acord, pe baza schimbului de note diplomatice.

    II. Definiţii

    ART. 3

    Definiţii generale

    1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

    a) termenul România înseamnă România, şi, când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum şi zona economică exclusivă şi platoul continental, asupra cărora România exercită drepturi suverane în conformitate cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional, cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acesteia;

    b) termenul Africa de Sud înseamnă Republica Africa de Sud, şi, când este folosit în sens geografic, include marea teritorială a acesteia, precum şi orice altă zonă în afara mării teritoriale care a fost sau poate fi astfel definită, potrivit legislaţiei Republicii Africa de Sud, ca zone asupra cărora Republica Africa de Sud îşi poate exercita drepturile suverane sau jurisdicţia;

    c) expresiile stat contractant şi celălalt stat contractant înseamnă România sau Republica Africa de Sud, după cum cere contextul;

    d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate sau orice altă grupare de persoane, considerată ca o entitate, în scopul impozitării;

    e) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică, în scopul impozitării;

    f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

    g) termenul naţionali înseamnă orice persoană fizică având cetăţenia unui stat contractant şi orice persoană juridică, asociaţie sau altă entitate constituită în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;

    h) expresia autoritate competentă înseamnă:

    (i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul său autorizat; şi

    (ii) în cazul Republicii Africa de Sud, comisarul veniturilor interne sau reprezentantul său autorizat;

    i) expresia trafic internaţional înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care are sediul conducerii efective într-unul dintre statele contractante, cu excepţia cazului când nava sau aeronava este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant.

    2. În ce priveşte aplicarea prezentului acord în oricare stat contractant, orice termen care nu este altfel definit va avea sensul ce i se atribuie de către legislaţia acelui stat referitoare la impozitele care fac obiectul prezentului acord, dacă contextul nu cere o interpretare diferită.

    ART. 4

    Domiciliul fiscal

    1. În sensul prezentului acord:

    a) expresia rezident al României înseamnă orice persoană care, în virtutea legislaţiei acelui stat, este subiect de impunere în acel stat, datorită rezidenţei sale, sediului conducerii sau oricărui alt criteriu de natură similară;

    b) expresia rezident al Republicii Africa de Sud înseamnă orice persoană fizică rezidentă în mod permanent în Republica Africa de Sud şi în orice societate care este constituită, condusă sau controlată în Republica Africa de Sud.

    2. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după următoarele reguli:

    a) persoana va fi considerată rezidentă a statului contractant în care dispune de un domiciliu. Dacă dispune de un domiciliu în ambele state contractante, ea va fi considerată rezidentă a statului contractant cu care legăturile sale personale şi economice sunt cele mai strânse (centrul intereselor vitale);

    b) dacă statul contractant în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă nu dispune de un domiciliu în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi considerată rezidentă a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;

    c) dacă această persoană locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau dacă nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, va fi considerată rezidentă a statului contractant al cărui naţional este;

    d) dacă această persoană este naţional al ambelor state contractante sau dacă nu este naţional al nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

    3. Când, potrivit paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă a statului contractant în care este situat sediul conducerii sale efective.

    ART. 5

    Sediu permanent

    1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfăşoară, în întregime sau în parte, activitatea sa.

    2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi:

    a) un sediu de conducere;

    b) o sucursală;

    c) un birou;

    d) o uzină;

    e) un atelier;

    f) o mină, un puţ petrolier, o carieră sau alt loc de extracţie a resurselor naturale;

    g) o plantaţie, o fermă, o livadă sau o vie; şi

    h) un şantier de construcţii sau un proiect de construcţie, de instalaţie sau de montaj a cărui durată depăşeşte 9 luni.

    3. Expresia sediu permanent se consideră că nu include:

    a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitării, expunerii sau livrării ca urmare a unui contract de vânzare de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii;

    b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii în scopul exclusiv al depozitării, expunerii sau livrării;

    c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de către o altă întreprindere;

    d) vânzarea de produse sau mărfuri aparţinând întreprinderii, expuse în cadrul unui târg sau expoziţii temporare, ocazionale, după încheierea târgului sau expoziţiei respective;

    e) menţinerea unui loc fix de afaceri, în scopul exclusiv al cumpărării de produse sau mărfuri sau al culegerii de informaţii pentru întreprindere;

    f) menţinerea unui loc fix de afaceri, în scopul exclusiv de a face reclamă, de a furniza informaţii, pentru cercetări ştiinţifice sau pentru activităţi analoage, care au un caracter pregătitor sau auxiliar pentru întreprindere;

    g) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinări de activităţi menţionate la lit. a) - f), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri rezultând din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

    4. O întreprindere a unui stat contractant, indiferent de faptul că nu are un loc fix de afaceri în celălalt stat contractant, va fi considerată că are un sediu permanent în acel celălalt stat contractant, dacă desfăşoară în acel stat activităţi de supraveghere legate de un şantier de construcţii, un proiect de montaj sau de instalaţii care se desfăşoară în acel celălalt stat pe o perioadă mai mare de 9 luni.

    5. O persoană care activează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant (alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6), indiferent de faptul că nu are nici un loc fix de afaceri în primul stat contractant menţionat, va fi considerată că reprezintă un sediu permanent în acel stat, dacă:

    a) dispune de împuternicirea pe care o exercită în mod obişnuit în primul stat contractant menţionat, de a încheia contracte în numele întreprinderii; sau

    b) menţine în primul stat contractant menţionat un stoc de produse sau de mărfuri aparţinând întreprinderii din care, în mod regulat, onorează comenzi în numele întreprinderii; sau

    c) asigură comenzi în mod regulat în primul stat contractant menţionat, total sau aproape total, pentru întreprindere.

    6. O întreprindere a unui stat contractant nu se consideră că are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul că aceasta îşi exercită activitatea în acel celălalt stat contractant prin intermediul unui curier, al unui comisionar general sau al oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.

    7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care exercită activităţi în acel celălalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent, fie în alt mod), nu este prin el însuşi suficient pentru a face din oricare dintre aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte.

    III. Impunerea venitului

    ART. 6

    Venituri din bunuri imobiliare

    1. Veniturile provenind din bunuri imobile, inclusiv veniturile din agricultură sau exploatări forestiere, sunt impozabile în statul contractant în care aceste bunuri sunt situate.

    2. Expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislaţia statului contractant în care sunt situate bunurile în cauză. Expresia cuprinde, în orice caz, accesoriile bunurilor imobile, inventarul viu şi echipamentul folosit în agricultură şi exploatările forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dispoziţiile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele şi aeronavele nu sunt considerate bunuri imobile.

    3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a bunurilor imobile.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunurile imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunurile imobile utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

    ART. 7

    Profiturile întreprinderilor

    1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercită activitatea în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacă întreprinderea exercită activitatea sa în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuită acelui sediu permanent.

    2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitatea sa în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi construit o întreprindere distinctă şi separată, exercitând activităţi identice sau analoage, în condiţii identice sau analoage şi tratând cu toată independenţa cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

    3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul contractant în care se află sediul permanent sau în altă parte.

    4. În măsura în care, într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată va fi totuşi aceea prin care rezultatul va fi în concordanţă cu principiile enunţate în prezentul articol.

    5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

    6. Când profiturile includ elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

    7. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profiturile atribuite unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul în care există motive valabile de a proceda altfel.

    ART. 8

    Transporturi maritime şi aeriene

    1. Profiturile obţinute din exploatarea sau închirierea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor şi din închirierea conteinerelor şi a echipamentului aferent, necesar exploatării în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor, sunt impozabile numai în statul contractant în care se află sediul conducerii efective a întreprinderii.

    2. Dacă sediul conducerii efective a unei întreprinderi de transporturi maritime se află la bordul unei nave sau vapor, atunci se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau vaporului sau, dacă nu există un atare port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava sau vaporul.

    3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 şi ale art. 7, profiturile obţinute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor sau aeronavelor utilizate numai în transporturi efectuate între locuri situate într-un stat contractant sunt impozabile în acel stat.

    4. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internaţională de transporturi.

    ART. 9

    Întreprinderi asociate

    1. Când:

    a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

    b) aceleaşi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fără aceste condiţii ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinţă.

    4. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinând acelui stat şi impune în consecinţă profiturile pentru care o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat contractant, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menţionat, dacă condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care s-ar fi stabilit între întreprinderi independente, atunci acel celălalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificări, se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi, dacă este necesar, autorităţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

    ART. 10

    Dividende

    1. Dividendele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

    2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant al cărui rezident este societatea plătitoare a dividendelor şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 15 la sută din suma brută a dividendelor. Dispoziţiile prezentului paragraf nu afectează impozitarea societăţii pentru profiturile din care se plătesc dividendele.

    3. Termenul dividende astfel cum este folosit în prezentul articol indică veniturile provenind din acţiuni, din părţi miniere, din părţi de fondator sau alte drepturi care nu sunt creanţe, din participări la profit, precum şi veniturile din alte părţi sociale care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, în conformitate cu legislaţia fiscală a statului contractant al cărui rezident este societatea care distribuie dividendele.

    4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant al cărui rezident este societatea plătitoare a dividendelor, un sediu permanent de care este efectiv legată participarea generatoare de dividende. În această situaţie se aplică prevederile art. 7.

    5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepţia cazului când acele dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat contractant sau a cazului când participarea generatoare de dividende este efectiv legată de un sediu permanent situat în acel celălalt stat contractant, şi nici asupra profiturilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite constau, în întregime sau în parte, din profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat contractant.

    ART. 11

    Dobânzi

    1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

    2. Totuşi aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacă primitorul rezident al celuilalt stat contractant este beneficiarul efectiv al dobânzilor, impozitul astfel stabilit nu poate depăşi 15 la sută din suma brută a dobânzilor.

    Dispoziţiile prezentului paragraf nu se aplică dobânzilor plătite pentru creditele acordate sau garantate, direct sau indirect, de un stat contractant, o subdiviziune politică, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia, de Banca Naţională a României sau de Banca de Rezerve a Republicii Africa de Sud.

    3. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, indică veniturile din creanţe de orice fel, însoţite sau nu din garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului şi, în special, veniturile din efecte publice, din obligaţiuni şi titluri de creanţă, inclusiv premiile şi primele legate de aceste efecte, titluri şi obligaţiuni.

    Penalizările pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prevederilor prezentului articol.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activităţi în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat în acel stat, sau exercită profesii independente în acel celălalt stat contractant printr-o bază fixă situată în acel stat, iar creanţa în legătură cu care se plătesc dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

    5. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este acel stat, o subdiviziune politică, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată creanţa generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi se suportă de acel sediu permanent sau bază fixă, atunci dobânzile se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

    6. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma dobânzilor, ţinând seama de creanţa pentru care sunt plătite, depăşeşte suma asupra căreia ar fi convenit plătitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămâne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinându-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.

    ART. 12

    Redevenţe

    1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

    2. Totuşi aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar dacă primitorul, rezident al celuilalt stat contractant, este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 15 la sută din suma brută a redevenţelor.

    3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, indică plăţile de orice natură efectuate pentru înstrăinarea, folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice (inclusiv filmele cinematografice şi filmele, benzile sau discurile destinate emisiunilor de radio sau televiziune), a oricărui brevet de invenţie, mărci de fabrică sau de comerţ, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret, sau pentru folosirea sau concesionarea unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, sau pentru informaţiile referitoare la experienţa câştigată în domeniul industrial sau ştiinţific.

    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celălalt stat contractant din care provin redevenţele un sediu permanent de care este efectiv legat dreptul sau proprietatea generatoare de redevenţe. În această situaţie se aplică prevederile art. 7.

    5. Când, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană suma redevenţelor plătite, având în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma asupra căreia ar fi convenit plătitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor rămâne impozabilă conform legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinându-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.

    6. Redevenţele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acelui stat. Totuşi, când plătitorul redevenţelor, fie că este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este efectiv legată obligaţia de plată a redevenţelor şi acestea sunt suportate de sediul permanent, atunci redevenţele se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.

    ART. 13

    Câştiguri din capital

    1. Câştigurile din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sunt situate bunurile în cauză.

    2. Câştigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

    3. Câştigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional sau a bunurilor mobile necesare exploatării acestor nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

    4. Câştigurile provenind din înstrăinarea oricăror bunuri, altele decât cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

    ART. 14

    Profesii independente

    1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii independente sau a altor activităţi cu caracter independent sunt impozabile numai în acel stat, dacă nu dispune în mod obişnuit în celălalt stat contractant de o bază fixă pentru exercitarea activităţii sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, veniturile pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai partea care este atribuită acelei baze fixe.

    2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea în mod independent a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.

    ART. 15

    Profesii independente

    1. Sub rezerva dispoziţiilor art. 16, 18 şi 19, salariile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, cu condiţia ca activitatea să nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat, remuneraţia primită poate fi impusă în acel celălalt stat contractant.

    2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariată, exercitată în celălalt stat contractant, sunt impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacă:

    a) beneficiarul rămâne în celălalt stat contractant o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat;

    b) remuneraţiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează şi care nu este rezidentă a celuilalt stat contractant; şi

    c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează o are în celălalt stat contractant.

    3. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale prezentului articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional pot fi impuse în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

    ART. 16

    Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere

    1. Tantiemele, jetoanele de prezenţă şi alte remuneraţii similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de conducere a unei societăţi rezidentă în celălalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

    2. Remuneraţiile pe care o persoană căreia i se aplică prevederile paragrafului 1 le primeşte de la o societate, ca urmare a îndeplinirii zi de zi a calităţii de salariat, sunt impozabile potrivit prevederilor art. 15.

    ART. 17

    Artişti şi sportivi

    1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de artiştii de teatru, film, radio sau televiziune şi de muzicieni şi sportivi din activitatea lor personală în această calitate, pot fi impuse în statul contractant în care ei desfăşoară aceste activităţi.

    2. Când veniturile în legătură cu activităţile personale ale unui artist sau sportiv nu revin acestora, ci unei alte persoane, prin derogare de la dispoziţiile art. 7, 14 şi 15, acele venituri pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activităţile artistului sau sportivului.

    3. Veniturile realizate din activităţi desfăşurate în cadrul schimburilor culturale stabilite conform acordurilor culturale încheiate între cele două state contractante sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt desfăşurate aceste activităţi.

    ART. 18

    Pensii şi anuităţi

    1. Orice pensie (altele decât cele de natura celor menţionate la paragraful 2 al art. 19) şi orice anuitate, realizate din surse aflate într-un stat contractant de către o persoană fizică care este rezidentă a celuilalt stat contractant şi care este supusă impozitului asupra acestor sume, în totalitate sau parţial, în celălalt stat contractant, sunt scutite de impozit în primul stat contractant menţionat, cu condiţia ca sumele respective să fie incluse în veniturile realizate potrivit scopurilor urmărite de celălalt stat contractant.

    2. Termenul anuitate, astfel cum este folosit în prezentul articol, indică o sumă determinată, plătibilă periodic, la scadenţe stabilite, în timpul vieţii sau în cursul unei perioade de timp specificată sau determinată, cu obligaţia de a efectua plăţile corespunzător cu sumele achitate.

    ART. 19

    Funcţii publice

    1. Remuneraţiile (altele decât pensiile) plătite de către sau din fondurile create de unul dintre statele contractante, de o subdiviziune politică, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziunii politice, autorităţii locale sau unităţii administrativ-teritoriale a acestuia, pentru îndeplinirea unei funcţii publice, sunt scutite de impozit în celălalt stat contractant, dacă persoana fizică respectivă nu este, în mod obişnuit, rezidentă în acel celălalt stat contractant sau dacă este, în mod obişnuit, rezidentă în acel celălalt stat contractant numai în scopul prestării acelor servicii.

    2. Orice pensie plătită de către sau din fondurile create de unul dintre statele contractante, de o subdiviziune politică, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia, oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziunile politice, autorităţii locale sau unităţii administrativ-teritoriale a acestuia, pentru îndeplinirea unei funcţii publice, este scutită de impozit în celălalt stat contractant, cu condiţia ca remuneraţiile pentru acele servicii să fi fost scutite de impozit în acel celălalt stat contractant potrivit paragrafului 1 al prezentului articol, sau să poată fi scutite de impozit dacă prezentul acord ar fi în vigoare la data plăţii remuneraţiei.

    3. Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în cazul plăţilor efectuate pentru serviciile prestate în cadrul oricărei activităţi industriale sau comerciale desfăşurate de către oricare dintre statele contractante, de către o subdiviziune politică, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia, în scopul obţinerii de profituri.

    ART. 20

    Profesori

    Prin derogare de la prevederile art. 15, un profesor care este prezent într-un stat contractant pentru o perioadă care nu depăşeşte doi ani, în scopul de a preda la o universitate, colegiu, şcoală sau altă instituţie de învăţământ a acelui stat şi care este sau a fost imediat anterior sosirii sale rezident al celuilalt stat contractant, este scutit de impozit asupra remuneraţiilor aferente acestei activităţi în primul stat contractant menţionat.

    ART. 21

    Studenţi şi stagiari

    Un student sau un stagiar care este prezent într-un stat contractant numai în scopul educării sau pregătirii sale şi care este sau a fost imediat anterior sosirii sale rezident al celuilalt stat contractant este scutit de impozit în primul stat contractant menţionat asupra sumelor primite din afara acelui prim stat contractant menţionat, în scopul întreţinerii, educării sau pregătirii sale.

    ART. 22

    Alte venituri

    Orice venituri care nu sunt tratate în dispoziţiile precedente ale prezentului acord, indiferent de unde provin, obţinute de un rezident al unui stat contractant care este supus impozitului asupra acestor venituri în acel stat, sunt supuse impozitului numai în acel stat.

    IV. Eliminarea dublei impuneri

    ART. 23

    Eliminarea dublei impuneri

    Dubla impunere va fi eliminată după cum urmează:

    1. În cazul României, impozitele plătite de rezidenţii români asupra venitului sau capitalului, impozabile în Republica Africa de Sud, în conformitate cu prevederile prezentului acord, vor fi deduse din impozitele române datorate potrivit legislaţiei fiscale române.

    Această deducere nu poate totuşi să depăşească acea parte a impozitului pe venit sau pe capital calculată înainte ca deducerea să fie acordată şi care este atribuibilă venitului sau capitalului care poate fi impus în Republica Africa de Sud.

    2. În cazul Republicii Africa de Sud, impozitele plătite de rezidenţii sud-africani asupra venitului sau capitalului impozabile în România, în conformitate cu prevederile prezentului acord, vor fi deduse din impozitele sud-africane datorate potrivit legislaţiei fiscale sud-africane.

    Această deducere nu poate totuşi să depăşească acea parte a impozitului pe venit sau pe capital calculată înainte ca deducerea să fie acordată şi care este atribuibilă venitului sau capitalului care poate fi impus în România.

    3. Expresiile impozit român şi impozit sud-african se vor considera că includ cuantumul impozitului care ar fi trebuit să fie plătit dacă impozitul nu ar fi fost redus în conformitate cu legislaţia destinată să promoveze dezvoltarea economică sau descentralizarea în oricare dintre statele contractante, efectivă la data intrării în vigoare a prezentului acord sau în conformitate cu prevederile legale ce vor fi introduse în viitor în legislaţia fiscală a fiecărui stat contractant, care vor modifica sau completa legislaţia existentă.

    4. Profiturile obţinute dintr-un credit acordat de un stat contractant, de o subdiviziune politică, o unitate administrativ-teritorială sau orice agenţie a acestuia, unui rezident al celuilalt stat contractant, în scopul promovării dezvoltării economice sau al descentralizării în primul stat contractant menţionat, sunt impozabile numai în primul stat contractant menţionat.

    V. Prevederi speciale

    ART. 24

    Nediscriminarea

    1. Naţionalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant la nici o impozitare sau obligaţie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât aceea la care sunt sau pot fi supuşi naţionalii acelui celălalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie.

    2. Un stat contractant nu poate modifica impunerea unui rezident al celuilalt stat contractant prin includerea unor elemente de venit deja impuse în celălalt stat contractant, după expirarea perioadei de prescripţie prevăzută de legislaţia sa internă.

    3. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în acel celălalt stat contractant decât impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant care desfăşoară aceleaşi activităţi.

    4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi al celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat nici unei impozitări sau obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impunerea sau obligaţiile la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat.

    5. Nici o dispoziţie a prezentului articol nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice deduceri personale, înlesniri sau reduceri de ordin fiscal pe baza situaţiei civile sau a sarcinilor familiale, pe care le acordă propriilor rezidenţi.

    6. În prezentul articol termenul impozitare înseamnă impozitele care fac obiectul prezentului acord.

    ART. 25

    Procedura amiabilă

    1. Când un rezident al unui stat contractant consideră că datorită măsurilor luate de unul sau ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformă cu prezentul acord, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia naţională a acelor state contractante, să supună cazul său autorităţii competente a statului contractant al cărui rezident este. Cazul trebuie să fie prezentat într-o perioadă de trei ani de la prima notificare a măsurii din care rezultă o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord.

    2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia îi pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să aducă o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe baza unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu acordul.

    3. Autorităţile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentului acord. Ele pot, de asemenea, să se consulte reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile care nu sunt prevăzute în prezentul acord.

    4. Autorităţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei înţelegeri în sensul paragrafelor precedente. Când pentru a se ajunge la o înţelegere apare oportun să aibă loc un schimb oral de opinii, acesta poate avea loc în cadrul unei comisii compuse din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale statelor contractante.

    ART. 26

    Schimbul de informaţii

    1. Autorităţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului acord şi ale legislaţiei interne a statelor contractante, referitoare la impozitele vizate de prezentul acord, în măsura în care impozitarea prevăzută de această legislaţiei este în concordanţă cu prezentul acord. Orice informaţie astfel obţinută va fi tratată ca secret şi nu va fi divulgată nici unei persoane sau autorităţi, altele decât cele însărcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor care fac obiectul prezentului acord.

    2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi, în nici un caz, interpretate ca impunând unei autorităţi competente obligaţia:

    a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;

    b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau a practicii administrative normale a unuia sau a celuilalt stat contractant;

    c) de a transmite informaţii care ar divulga un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional sau un procedeu comercial ori informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

    ART. 27

    Funcţionari diplomatici şi consulari

    Dispoziţiile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau consulare, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

    ART. 28

    Intrarea în vigoare

    1. Prezentul acord va fi ratificat în conformitate cu prevederile constituţionale în vigoare în fiecare stat contractant şi va intra în vigoare în a 30-a zi după schimbul notelor prin care se arată că ambele părţi au adus la îndeplinire aceste prevederi.

    2. Dispoziţiile prezentului acord se vor aplica:

    a) în ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursă, pentru sumele plătite sau creditate la/sau după 1 ianuarie imediat următor datei la care prezentul acord a intrat în vigoare;

    b) în ceea ce priveşte celelalte impozite, pentru anii fiscali ai persoanelor îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentului acord care încep la/sau după 1 ianuarie imediat următor datei la care prezentul acord a intrat în vigoare.

    ART. 29

    Denunţarea

    1. Prezentul acord va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată, însă oricare stat contractant poate denunţa acordul prin canale diplomatice, prin trimiterea unei notificări de denunţare celuilalt stat contractant, nu mai târziu de 30 iunie al fiecărui an calendaristic, începând după expirarea unei perioade de 5 ani de la data intrării în vigoare a acordului.

    2. În această situaţie acordul îşi va înceta aplicabilitatea:

    a) în ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursă, pentru sumele plătite sau creditate după sfârşitul anului calendaristic în care s-a transmis notificarea;

    b) în ce priveşte celelalte impozite, pentru anii fiscali ai persoanelor îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentului acord, care încep după sfârşitul anului calendaristic în care s-a transmis notificarea.

    Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă, au semnat prezentul acord.

    Făcut în două exemplare originale la Bucureşti în a 12-a zi a lunii noiembrie a anului una mie nouă sute nouăzeci şi trei, în limbile română, engleză şi afrikaans, toate cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleză va preleva.

                  Pentru Guvernul României,

                  Eugeniu Corneliu Gorcea,

                  secretar de stat

                  în Ministerul Finanţelor

                  Pentru Guvernul Republicii

                  Africa de Sud,

                  T. G. Alant,

                  ministru adjunct

                  în Ministerul Finanţelor