ORDIN Nr. 337 din 20 aprilie 2007
privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN
EMITENT: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 293 din 3 mai 2007
În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992
privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale
Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi
funcţionarea Institutului Naţional de Statistică,
având în vedere prevederile art. 5 din
Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării
activităţilor din economia naţională - CAEN,
preşedintele Institutului Naţional de
Statistică emite următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă actualizarea Clasificării
activităţilor din economia naţională - CAEN, potrivit
anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Actualizarea prevăzută la art. 1 a fost
efectuată cu respectarea prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr.
1.893/2006 de modificare a Regulamentului Consiliului Comunităţii
Economice Europene nr. 3.037/90 privind Nomenclatorul Activităţilor
din Comunitatea Europeană - NACE Rev. 2.
ART. 3
Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1
ianuarie 2008.
ART. 4
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică,
Vergil Voineagu
ANEXA 1
CLASIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DIN ECONOMIA
NAŢIONALĂ
Ediţie revizuită
CAEN Rev. 2
Introducere
CAEN*1)
reprezintă acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea
statistică naţională a activităţilor economice din
România. Această clasificare a fost proiectată pentru a permite
gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la
"unităţi statistice", cum ar fi, de exemplu, o uzină
sau un grup de uzine ce constituie o entitate economică, o întreprindere.
Clasificarea asigură baza pentru pregătirea unei game largi de date
statistice (producţie, factori de producţie, formarea de capital
şi tranzacţiile financiare) ale acestor unităţi.
-----------
*1) CAEN
- Clasificarea activităţilor din economia naţională.
O
clasificare statistică prezintă următoarele caracteristici
principale:
a)
organizare ierarhică strictă şi detaliată care face
posibilă culegerea şi prezentarea informaţiilor la diverse
nivele de agregare (în funcţie de disponibilitatea datelor);
b)
acoperirea exhaustivă a domeniului observat;
c)
încadrarea fiecărui fenomen sau obiect analizat într-o singură
entitate de clasificare (entităţi ce se exclud reciproc);
d)
clasarea obiectelor analizate pe diverse ramuri ale clasificării este
guvernată de principii metodologice omogene.
În
decursul ultimului deceniu a avut loc o revizuire completă a
clasificărilor statistice internaţionale, iar noile clasificări
au fost elaborate ca un sistem integrat de clasificări statistice. Astfel,
diversele clasificări ale produselor au fost armonizate şi au fost
corelate cu clasificările activităţilor economice, pe criteriul
originii economice. Pe lângă această integrare la nivel mondial (în
principal, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite), alte
organizaţii regionale, de pildă Uniunea Europeană sau
ţările Americii de Nord, şi-au aliniat, în grade diferite,
clasificările proprii la clasificările mondiale.
Aceasta
a dat naştere unui sistem integrat în care diversele clasificări au
fost armonizate şi corelate la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene
şi fiecare ţară a realizat sistemul naţional
corespunzător.
Activităţi Produse
____________
_________ __________ _____
Nivelul mondial | ISIC Rev. 4| | CPC
| | HS
|--->| SITC |
|____________|
|_________| |_________| |______|
| | |
______v_____
____v____ ____v_____ ________
Nivelul UE | NACE Rev. 2| | CPA
| | PRODCOM | |
CN |
|____________|
|_________| |__________| |_________|
| | | |
______v_____
____v____ ____v_____ ____v____
Nivelul naţional
|CAEN Rev. 2 | |CPSA | |PRODROM | |TVIR
|
|(Versiune | |(Versiune| |(Versiune)| |(Versiune|
|naţională
a | |naţională| | |
|naţională|
|NACE
Rev. 2)| |a CPA) | | | |a CN) |
|____________|
|_________| |__________| |_________|
Comisia de
Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CS-ONU), cu
sprijinul Grupului de experţi în clasificări internaţionale
economice şi sociale, a elaborat o tipologie proprie de clasificări
în funcţie de gradul de integrare în sistemul revizuit, respectiv
clasificări de referinţă, derivate şi conexe.
Clasificările de referinţă sunt acele clasificări economice şi
sociale care reprezintă rezultatul unor acorduri internaţionale
aprobate de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor
Unite sau de alt organism competent, ca de exemplu Biroul Internaţional al
Muncii (ILO), Fondul Monetar Internaţional (IMF), UNESCO etc., în
funcţie de domeniul care face obiectul acestora. Clasificările de
referinţă au dobândit o largă acceptare şi un acord oficial
amplu şi sunt aprobate şi recomandate ca linii directoare pentru
elaborarea altor clasificări. Un exemplu de asemenea clasificare îl
reprezintă Clasificarea Industrială Internaţională Standard
a Naţiunilor Unite, pentru toate activităţile economice,
versiunea revizuită 4 (ISIC Rev. 4).
Clasificările derivate se bazează pe clasificări de referinţă. Ele pot fi
elaborate prin adoptarea structurii şi categoriilor din clasificarea de
referinţă, şi atunci este posibilă adăugarea unor
detalii suplimentare faţă de clasificările de
referinţă, sau pot fi elaborate prin reorganizarea sau agregarea unor
poziţii din una ori mai multe clasificări de referinţă.
Clasificările derivate sunt adesea întocmite pentru utilizarea la nivel
naţional sau multinaţional. Un exemplu de astfel de clasificare îl
reprezintă clasificarea NACE Rev. 2 a Uniunii Europene.
Clasificările
conexe sunt cele care se referă parţial la clasificările de
referinţă sau care sunt asociate cu clasificările de
referinţă numai la anumite nivele ale structurii. Exemple de asemenea
clasificări sunt Clasificarea Industrială Standard a Australiei
şi Noii Zeelande (ANZSIC) sau Sistemul Nord-American de Clasificare a
Industriei (NAICS).
Schimbarea structurilor economice şi tehnologiile noi generează noi
activităţi şi produse care le depăşesc ca
importanţă pe cele existente. Aceste schimbări reprezintă
astfel o provocare constantă pentru clasificările statistice.
Intervalele dintre revizuiri nu trebuie să fie prea lungi, deoarece
relevanţa clasificării se diminuează în timp, dar nu trebuie
să fie nici prea scurte, întrucât afectează negativ comparabilitatea
datelor în timp. Orice revizuire a unei clasificări, mai ales dacă
include şi modificări structurale, poate duce la întreruperi în
seriile de timp.
Avantajele sistemului integrat descris mai sus sunt unanim recunoscute.
Totuşi, un astfel de sistem impune restricţii părţilor
participante.
Segmentul referitor la bunuri transportabile din ISIC/CPC (şi segmentul
european conex din NACE/CPA)*2) se bazează pe Sistemul armonizat*3)
(acronimul englez: HS). Atunci când HS se modifică, trebuie să se
modifice şi celelalte clasificări.
O
modificare structurală majoră în CPA, la nivelul de 4 cifre sau
superior acestuia, depinde de o revizuire a NACE Rev. 2, deoarece CPA este
direct legată, în structura sa, de NACE Rev. 2.
NACE
Rev. 2 este legat în mod direct de structura ISIC Rev. 4. Angajamentul de a
menţine un sistem de clasificări corelat la nivel internaţional
impune o revizuire a NACE Rev. 1.1 concomitent cu ISIC Rev. 3.1.
Prin
legăturile existente între clasificările utilizate la nivel european
şi clasificările naţionale, acest proces de revizuire a NACE
Rev. 1.1 şi creare a versiunii NACE Rev. 2 a impus un proces similar
pentru CAEN Rev. 1, finalizat prin ediţia revizuită a acesteia,
respectiv CAEN Rev. 2.
-----------
*2) CPC
- Clasificarea centrală a produselor, utilizată de Organizaţia
Naţiunilor Unite; CPA este clasificarea produselor asociate
activităţilor, utilizată de Uniunea Europeană,
derivată din CPC.
*3)
Sistemul armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor elaborat
şi actualizat de Organizaţia Internaţională a Vămilor
(înfiinţată în 1952 sub denumirea de Consiliul de Cooperare a
Vămilor)
RAMON,
serverul Eurostat conţinând clasificări, are drept scop să
pună la dispoziţie cât mai multe informaţii în
legătură cu principalele clasificări statistice internaţionale
utilizate în diverse domenii: analiză economică, mediu,
învăţământ, ocupaţii, conturi naţionale etc.
Sunt
disponibile informaţii care acoperă următoarele aspecte:
descriere generală; structura clasificărilor (care constă în
coduri şi titluri); note explicative; tabele de corespondenţă
între clasificări; documente metodologice, alte informaţii generale
referitoare la clasificări.
Ori de
câte ori sunt disponibile, informaţiile sunt prezentate în toate limbile
oficiale ale Uniunii Europene.
Obiectivul
este acela de a construi un loc central de referinţă pentru
utilizatorii care solicită diverse informaţii despre
clasificările statistice internaţionale.
ISIC/CPC
şi NACE/CPA, actualizate, sunt disponibile pe serverul RAMON.
Serverul
RAMON poate fi accesat public pe Web la următoarea adresă:
http://www.europa.eu.int/comm/eurostat/ramon/
SENIN,
serverul conţinând clasificările naţionale elaborate de
Institutul Naţional de Statistică, este pus la dispoziţia
utilizatorilor, pe site-ul INS, la rubrica Nomenclatoare statistice.
Sistemul
de codificare pentru CAEN Rev. 2 cuprinde:
- un
prim nivel, constând în titluri identificate printr-un cod alfabetic
(secţiuni);
- un al
doilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de
două cifre (diviziuni);
- un al
treilea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de 3
cifre (grupe);
- un al
patrulea nivel, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de 4
cifre (clase).
Relaţia
cu alte clasificări de activităţi
NACE
reprezintă Nomenclatorul de activităţi utilizat în cadrul
Comunităţii Europene. Actuala versiune a CAEN, respectiv CAEN Rev. 2,
asigură un raport de 1:1 cu NACE Rev. 2.
ISIC
Rev. 4 reprezintă Clasificarea internaţională standard a
activităţilor economice elaborată de Comisia de Statistică
a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Având în
vedere raportul 1:1 dintre CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2, rezultă:
- CAEN
Rev. 2 este o clasificare detaliată a ISIC Rev. 4;
- primul
nivel din ISIC Rev. 4 (secţiune) este identic cu cel din CAEN Rev. 2;
- la
nivel de diviziune, CAEN Rev. 2 este identic cu ISIC Rev. 4;
- la
nivel de grupă şi clasă, ISIC Rev. 4 este detaliat de CAEN Rev.
2 în conformitate cu cerinţele impuse de NACE Rev. 2.
Relaţia
cu clasificările de produse
Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor,
elaborată în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărârea
Guvernului nr 53/1999 privind aprobarea Clasificării produselor şi
serviciilor asociate activităţilor - CPSA.
Legătura între CPSA 2008 şi CAEN Rev. 2 apare în cadrul codului CPSA.
La toate nivelurile din CPSA 2008, codificarea primelor 4 cifre este
identică cu cele 4 cifre ale clasei corespunzătoare din CAEN Rev. 2.
Nomenclatorul de produse şi servicii industriale este elaborat de
Institutul Naţional de Statistică şi este utilizat pentru
anchetele statistice de producţie. Nomenclatorul PRODROM este armonizat cu
nomenclatorul PRODCOM utilizat în cadrul Comunităţii Europene şi
reprezintă o detaliere a acestuia.
Legătura CAEN Rev. 2 cu PRODROM este asigurată la nivel de 4 cifre
(clasă), întrucât poziţiile PRODROM au fost realizate prin detalierea
subclaselor elementare CPSA 2008.
Tariful
vamal de import al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
120/1993 privind detalierea şi clasificarea mărfurilor în Tariful
vamal la import al României de la 6 la 8 cifre, cu modificările
ulterioare, asigură un raport de 1:1 cu NC Nomenclatorul combinat utilizat
în Uniunea Europeană.
TVIR
este corelat cu PRODROM (fiecare poziţie PRODROM are ataşat unul sau
mai multe coduri TVIR) asigurându-se comparabilitatea rezultatelor din sfera
producţiei cu cele din sfera comerţului exterior.
Istoric
Clasificarea activităţilor din economia naţională a fost
elaborată de către Institutul Naţional de Statistică (INS)
pentru o ordonare specifică a informaţiilor corespunzătoare
cerinţelor economiei de piaţă şi trecerii la sistemul
conturilor naţionale.
CAEN
substituie Clasificarea ramurilor economiei naţionale - CREN
utilizată în România din 1963 în baza HCM nr. 483/1962.
Introducerea CAEN în sistemul statistic şi economic naţional a fost
realizată treptat în perioada 1993 - 1997, beneficiind de colaborarea
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Camerei de
Comerţ şi Industrie a României.
Omologarea şi implementarea CAEN la nivel naţional prin
Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 satisfac obiectivul prioritar, conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992 cu privire la
realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în
concepţia generală a informatizării în România, de armonizare cu
Nomenclatorul activităţilor din Comunitatea Europeană (NACE).
CAEN a
cunoscut în perioada 1997 - 2007 două actualizări:
- în
2002 - actualizarea CAEN şi implementarea începând cu 1 ianuarie 2003 a
CAEN Rev. 1 (Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de
Statistică nr. 601/2002);
- în
2007 - actualizarea CAEN şi implementarea începând cu 1 ianuarie 2008 a
CAEN Rev. 2 (Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de
Statistică nr. 337/2007).
Principiile de elaborare a CAEN ţin seama de corespondenţa cu
clasificările internaţionale şi, în special, cu cea
europeană (NACE), în cadrul unui sistem integrat.
Prin
utilizarea CAEN, datele statistice sunt culese pe baza aceleiaşi structuri
de clasificare (naţională şi europeană), CAEN fiind
transpus direct în ISIC Rev. 4 (Clasificarea internaţională standard
a activităţilor elaborată de Comisia de Statistică a
Organizaţiei Naţiunilor Unite) prin intermediul tabelelor de trecere.
Având în
vedere necesităţile impuse de evoluţia economiei româneşti
şi principiile de armonizare cu clasificările europene, Institutul
Naţional de Statistică a elaborat versiunea revizuită a CAEN,
respectiv CAEN Rev. 2.
Această versiune asigură un raport de 1:1 între CAEN Rev. 2 şi
NACE Rev. 2 (implementat la nivel european începând cu 1 ianuarie 2008), raport
necesar având în vedere atât politica de globalizare, cât şi dorinţa
de a mări convergenţa dintre clasificările europene şi cele
utilizate în ţările din America de Nord.
Prin
această realizare se asigură armonizarea totală cu
cerinţele acquis-ului comunitar în domeniul clasificărilor economice.
Din
experienţa utilizării clasificării CAEN, a reieşit că
economia României nu prezintă particularităţi faţă de
economia Uniunii Europene şi, în consecinţă, menţinerea
unor diferenţe între CAEN Rev. 2 şi NACE Rev. 2 nu se justifică.
CAEN
Rev. 2 este implementat începând cu 1 ianuarie 2008 prin prezentul ordin, în
conformitate cu prevederile art. 5 pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr.
656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din
economia naţională - CAEN.
Principii
utilizate în elaborarea CAEN
Principalele criterii utilizate în delimitarea diviziunilor şi a grupelor
CAEN (nivel de detaliere de două şi, respectiv, 3 cifre) se
referă la caracteristicile activităţilor unităţilor
productive, care joacă un rol decisiv în determinarea gradului de
similitudine dintre structurile unităţilor şi anumite
relaţii economice. Principalele aspecte de grupare pentru
activităţi sunt următoarele:
(i)
caracterul bunurilor şi al serviciilor realizate;
(ii)
utilizările cărora sunt destinate produsele şi serviciile;
(iii)
mijloacele, procesul şi tehnologia de producţie.
Ponderile atribuite acestor criterii variază de la un domeniu la altul.
Într-un număr de cazuri, de exemplu: industria alimentară, textilă,
de confecţii şi pielărie, industria construcţiilor de
maşini şi echipamente şi domeniul serviciilor, criteriile sunt
atât de echilibrate între ele, încât problema atribuirii ponderilor îşi
pierde semnificaţia.
În cazul
produselor intermediare, componenţa fizică şi stadiul de
fabricaţie capătă adesea o pondere importantă.
În cazul
produselor care implică procese de producţie complicate, se
acordă în mod frecvent prioritate utilizării finale, tehnologiei
şi fluxului de producţie al produselor respective, în detrimentul
compoziţiei fizice a produselor.
Criteriile privind maniera în care sunt grupate activităţile în
cadrul întreprinderilor ocupă locul central în definirea claselor (nivel
de 4 cifre). Practic, clasele permit în majoritatea cazurilor caracterizarea
sectorului economic al unităţilor de producţie sau al
întreprinderilor în funcţie de tipul de activitate, iar din alt punct de
vedere, toate unităţile clasificate într-o clasă sunt
asemănătoare în privinţa tipului de activitate exercitată.
Clasele
CAEN Rev. 2 sunt definite astfel încât să fie îndeplinite cât mai bine
următoarele două condiţii:
(i)
categoria de produse şi servicii care caracterizează o clasă
dată să reprezinte marea masă a producţiei
unităţilor clasificate în acea clasă;
(ii) o
clasă să conţină unităţile care produc cea mai
mare parte din categoria de mărfuri şi servicii ce o
caracterizează.
CAEN nu
face distincţii în funcţie de forma de proprietate şi forma
juridică, deoarece astfel de criterii nu au legătură cu
caracteristicile activităţii în sine. Unităţile angajate în
acelaşi tip de activitate economică sunt clasificate în acelaşi
mod, chiar dacă, de exemplu, societatea comercială aparţine unor
proprietari particulari sau guvernului, respectiv întreprinderea-mamă este
sau nu este formată din una sau mai multe unităţi.
Clasificările "forma de proprietate" şi "forma
juridică" sunt construite în mod independent de clasificarea
activităţilor.
În mod
similar, unităţile de producţie sunt clasificate după
activitatea principală în care sunt angajate, fie că munca este
executată de maşini electrice sau manual, fie că ea este
prestată într-o fabrică sau într-o gospodărie; modernul
faţă de tradiţional nu reprezintă un criteriu.
În
structura CAEN Rev. 2 distincţia dintre scop comercial sau necomercial
(market şi nonmarket) nu reprezintă un considerent. Deşi
există unele clase care în mod normal sunt nonmarket, pot exista altele
câteva care sunt de obicei efectuate atât de societăţi comerciale,
cât şi de instituţii de stat.
Definiţii
Definiţia activităţilor Se spune că o activitate are loc
atunci când prin combinaţia de resurse-echipamente, forţă de
muncă, tehnici de producţie, fluxuri de informaţii sau produse -
se realizează bunuri sau servicii. Orice activitate se caracterizează
prin intrările de produse (bunuri sau servicii), procesul de
producţie şi ieşirile de produse (bunuri sau servicii). În
practică, majoritatea unităţilor de producţie
efectuează activităţi cu caracter mixt. Identificarea unei
activităţi principale este necesară pentru a clasa o unitate
într-o anumită poziţie din CAEN Rev. 2.
Activitatea principală este identificată prin metoda ordinii
descrescătoare (de sus în jos), ca fiind acea activitate care contribuie
în cea mai mare măsură la valoarea adăugată totală a
unităţii luate în considerare. Activitatea principală astfel
identificată nu reprezintă, în mod necesar, 50% sau mai mult din
valoarea adăugată totală a unităţii.
O
activitate secundară este oricare altă activitate a
unităţii, activitate care produce bunuri sau servicii.
Activităţile principale şi secundare sunt efectuate, în general,
cu ajutorul unui număr de activităţi auxiliare, cum sunt:
contabilitatea, transportul, depozitarea, achiziţionarea,
condiţionarea, promovarea, repararea şi întreţinerea etc.
Astfel, activităţile auxiliare sunt acelea care există doar
pentru a sprijini activităţile productive principale şi
secundare ale unei unităţi. Activităţile auxiliare
asigură bunuri şi servicii consumabile pentru uzul acelei
unităţi.
Însă, dacă activităţile unei unităţi statistice
şi activităţile auxiliare corespunzătoare (de exemplu, un
centru de calcul) se desfăşoară în zone geografice diferite,
atunci poate fi recomandabilă culegerea separată de date despre
aceste unităţi pentru a se obţine categorii de date care să
fie clasificate în funcţie de zona geografică.
O
activitate auxiliară trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a)
să servească unitatea sau unităţile de care aparţine;
bunurile sau serviciile realizate nu trebuie să facă obiectul
tranzacţiilor pe piaţă;
b) o
activitate similară să se desfăşoare în unităţi
de producţie similare independente;
c)
să realizeze servicii sau, în cazuri excepţionale, bunuri consumabile
care nu fac parte din produsul final al unităţii;
d)
să contribuie la costurile curente ale unităţii în sine,
adică să nu genereze formarea brută de capital (active
imobilizate).
Trebuie
remarcat faptul că, în conformitate cu definiţia de mai sus,
următoarele activităţi nu trebuie să fie considerate drept
activităţi auxiliare:
a)
producerea de bunuri şi servicii care fac sau contribuie la formarea
brută de capital; de exemplu, activitatea de construcţii pe cont
propriu, care va fi clasificată separat la construcţii, dacă
există date disponibile privind volumul activităţii;
b)
producţia, din care o parte importantă este comercializată chiar
dacă o mare parte a sa este consumată în cadrul activităţii
principale;
c)
producţia de bunuri care ulterior devin parte integrantă a
producţiei realizate de activităţile principale sau secundare
(de exemplu, producţia de cutii a unei secţii dintr-o întreprindere,
utilizată pentru ambalarea produselor proprii);
d)
producţia de energie (dintr-o centrală electrică sau uzină
de cocsificare integrată), chiar dacă întreaga producţie este
consumată în unitatea producătoare;
e)
achiziţia de bunuri pentru revânzare ca atare;
f)
cercetarea şi dezvoltarea, deoarece această activitate nu
asigură un serviciu care este consumat în cursul producţiei curente.
În toate aceste cazuri, acolo unde există date separate pentru aceste
activităţi, trebuie considerate unităţi separate şi
ele trebuie considerate ca fiind unităţi cu un tip de activitate
propriu şi clasificate în conformitate cu activitatea lor.
Unităţi statistice
Este
necesară o gamă largă de informaţii pentru a construi o
imagine statistică completă a activităţii economice, dar
nivelul organizatoric la care este posibilă culegerea de informaţii
variază în funcţie de tipul de date. De exemplu, datele privind
profitul pentru o societate comercială pot fi disponibile doar la sediul
central şi ele acoperă activitatea centralizată a tuturor
sucursalelor (locaţiilor), în timp ce datele privind vânzările pot fi
disponibile pentru fiecare sucursală (locaţie). Pentru a observa
şi a analiza în mod satisfăcător datele este, prin urmare,
necesar să se definească o "familie de unităţi
statistice". Acestea reprezintă elementele de bază pentru o
încadrare corectă în activitatea corespunzătoare şi determinarea
datelor care pot fi culese.
Diferitele tipuri de unităţi statistice sunt utilizate pentru a
răspunde unei diversităţi de cerinţe, dar fiecare unitate
este o entitate specifică, care este definită în aşa fel încât
să poată fi recunoscută şi identificată. Ea poate fi o
unitate legală sau fizic identificabilă ori, ca de pildă în
cazul unităţii de producţie omogene, o "unitate"
statistică.
Pentru a
asigura comparabilitatea internaţională, definiţiile adoptate în
cadrul Uniunii Europene sunt legate în mod direct de cele formulate în
"Introducerea la Clasificarea industrială internaţională
standard a tuturor activităţilor economice a Organizaţiei Naţiunilor
Unite" (ISIC Rev. 4) şi Sistemul conturilor naţionale al
Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Unităţile descrise în Regulamentul Consiliului CEE nr. 696/1993, cu
privire la unităţile statistice, sunt următoarele:
- grupul
de întreprinderi;
-
întreprinderea;
-
unitatea cu activitate (UTA);
-
unitatea locală;
-
unitatea locală cu activitate (UTA locală);
-
unitatea instituţională;
-
unitatea de producţie omogenă (UPO);
-
unitatea locală de producţie omogenă (UPO locală)
Relaţia dintre diferitele tipuri de unităţi statistice este
ilustrată în tabelul următor:
__________________________________________________________________________
Una sau mai multe
O singură locaţie
subunităţi (locaţii)
__________________________________________________________________________
Una sau mai multe
activităţi
Întreprindere
Unitate locală
Unitate instituţională
__________________________________________________________________________
O singură
activitate
UTA
UTA locală
UPO
UPO locală
__________________________________________________________________________
Reguli de
clasificare pentru unităţi
Unităţile incluse în registrul statistic sunt clasificate conform CAEN
Rev. 2 - nivel clasă.
Fiecare
unitate este clasificată pe baza activităţilor efectuate. În
anumite cazuri, o unitate nu poate fi clasificată independent, având în
vedere relaţiile acesteia cu alte unităţi de care trebuie
să se ţină seama.
Unităţile trebuie să fie clasificate (încadrate) în poziţia
care le descrie cel mai bine activitatea, ţinându-se cont nu numai de
natura produselor, ci şi de structura materiilor prime, inclusiv a
procesului de producţie.
Reguli
fundamentale de clasificare
Valoarea
adăugată reprezintă indicatorul de bază utilizat pentru
determinarea activităţii principale a unei unităţi, conform
CAEN Rev. 2. Reprezentând diferenţa dintre producţie şi consumul
intermediar, valoarea adăugată este o măsură a contribuţiei
fiecărei unităţi economice la produsul intern brut (PIB).
Evaluarea acestei contribuţii se face prin valoarea adăugată
brută la costul factorilor. Valoarea adăugată brută la
costul factorilor reprezintă suma salariilor şi a altor elemente
legate de costul factorilor de muncă, a profitului, a subvenţiilor de
exploatare, a amortizării capitalului fix, total din care se scad
impozitele legate de producţie.
Activităţile economice sunt definite în CAEN Rev. 2. O unitate poate
presta una sau mai multe activităţi care aparţin uneia ori mai
multor poziţii din CAEN Rev. 2. Unităţile sunt clasificate
conform activităţii lor principale. Activitatea principală este
activitatea care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea
adăugată a unităţii.
În cazul
simplu în care o unitate desfăşoară doar o singură
activitate, clasificarea activităţii acelei unităţi este
determinată de poziţia din CAEN Rev. 2 ce acoperă acea
activitate la nivel de clasă.
Acolo
unde o unitate desfăşoară mai mult de o activitate, dar toate
acestea aparţin aceleiaşi poziţii din CAEN Rev. 2, la nivel de
clasă, atunci clasificarea activităţii acelei unităţi
este determinată de clasa CAEN Rev. 2 în care sunt cuprinse toate aceste
activităţi.
În cazul
în care o unitate desfăşoară activităţi care
ocupă poziţii diferite în CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, sunt
necesare reguli pentru determinarea activităţii principale. În cazul
simplu în care, la nivel de clasă, o activitate contribuie cu mai mult de
50% din valoarea adăugată, aceasta determină activitatea
principală.
Acolo
unde o unitate desfăşoară activităţi care ocupă
două poziţii diferite în CAEN Rev. 2, va exista întotdeauna o
poziţie care să reprezinte mai mult de 50% din valoarea adăugată,
cu excepţia cazului foarte puţin probabil în care ambele
activităţi cu poziţii diferite în CAEN Rev. 2 au ponderi egale
de 50% .
În cazul
mai complex în care o unitate desfăşoară mai mult de două
activităţi care aparţin mai multor poziţii diferite din
CAEN Rev. 2, la nivel de clasă, fără ca vreuna dintre ele
să reprezinte peste 50% din valoarea adăugată, stabilirea
activităţii principale a acelei unităţi se face prin
utilizarea metodei ordinii descrescătoare (top-down).
Metoda
ordinii descrescătoare (top-down) urmează principiul ierarhic:
încadrarea unei unităţi la nivelul cel mai detaliat al
clasificării trebuie să fie în concordanţă cu clasificarea
unităţii la nivelele superioare. Pentru a îndeplini această
condiţie, procesul începe cu identificarea poziţiei relevante la
nivelul cel mai înalt şi evoluează descendent, prin nivelele de
clasificare, în modul următor:
Identificarea secţiunii care are cea mai mare contribuţie
relativă la valoarea adăugată.
În
cadrul acestei secţiuni se identifică diviziunea care are relativ cea
mai mare contribuţie la valoarea adăugată.
În
cadrul acestei diviziuni se identifică grupa care are relativ cea mai mare
contribuţie la valoarea adăugată.
În
cadrul acestei grupe se identifică clasa care are relativ cea mai mare
contribuţie la valoarea adăugată.
Metoda
top-down respectă principiul că la nivelele inferioare ale
clasificării activitatea principală este în conformitate cu
activitatea considerată principală la nivelele superioare.
La
nivelele inferioare ale clasificării, contribuţia valorii
adăugate a poziţiei care rezultă din utilizarea metodei nu va
reprezenta, în mod necesar, mai mult de 50% din valoarea adăugată
totală a acelei unităţi. Cu cât se operează mai mult, de la
nivelele superioare către cele inferioare ale structurii ierarhice a CAEN
Rev. 2, cu atât mai frecvent se va constata această situaţie.
În
principiu, metoda top-down permite stabilirea activităţii principale
a unei unităţi până la nivelul minim al clasificării
ierarhice a activităţilor.
Pentru a
determina activitatea principală a unei unităţi trebuie să
fie cunoscute contribuţiile la valoarea adăugată pentru
activităţile care ocupă diverse poziţii în CAEN Rev. 2. În
practică însă adeseori nu este posibilă obţinerea
informaţiilor despre valoarea adăugată a diferitelor activităţi
desfăşurate şi determinarea activităţii trebuie
să fie făcută prin utilizarea altor indicatori (substitute).
Aceştia pot fi:
-
producţia brută a unităţii care este atribuită
mărfurilor şi serviciilor asociate fiecărei
activităţi;
-
valoarea vânzărilor acelor grupe de produse aparţinând fiecărei
activităţi.
-
câştiguri şi salarii ce se pot atribui diferitelor
activităţi;
-
numărul de angajaţi în activităţi, respectiv proporţia
personalului angajat în diverse activităţi ale unităţii.
Trebuie
utilizate variabilele de înlocuire pentru datele necunoscute privind valoarea
adăugată, astfel încât să obţinem cea mai bună
aproximaţie posibilă, în comparaţie cu rezultatul care ar fi
fost obţinut pe baza valorii adăugate. Utilizarea criteriilor de
substituire nu schimbă metodele de determinare a activităţii
principale. Ele reprezintă doar aproximări operaţionale ale
datelor despre valoarea adăugată.
Totuşi, utilizarea simplă a criteriilor de substituţie enumerate
mai sus poate duce uneori la confuzii, dacă structura criteriilor de
substituţie nu este proporţională cu valoarea adăugată
(necunoscută).
Folosind
criteriile referitoare la vânzări (cifra de afaceri), devine evident
faptul că în anumite cazuri proporţionalitatea cifrei de afaceri
şi a valorii adăugate nu este valabilă. De exemplu, cifra de
afaceri din comerţ are de obicei o contribuţie mult mai mică la
valoarea adăugată din activitatea productivă. Alte exemple sunt
cifra de afaceri a intermediarilor sau a antreprenorilor generali. Chiar în
cazul procesului de producţie relaţia dintre cifra de afaceri şi
valoarea adăugată rezultată poate varia între
activităţi şi în interiorul lor. În unele cazuri, o cifră
de afaceri nu are niciun sens sau nu există, de exemplu, în cazul
activităţilor de intermediere financiară sau al
activităţilor de asigurări. Aceleaşi considerente trebuie
avute în vedere atunci când se utilizează drept criteriu de
substituţie date privind producţia brută.
Multe
unităţi se ocupă de comerţ şi de alte
activităţi. În astfel de cazuri cifra de afaceri din comerţ nu
este indicatorul cel mai adecvat pentru înlocuirea valorii adăugate
(necunoscută) a activităţii comerciale. În astfel de cazuri
trebuie ţinut cont de faptul că trebuie luate în considerare regulile
de clasificare specifice pentru comerţul cu amănuntul, aşa cum
sunt stabilite în cele ce urmează.
Atunci
când se aplică criteriile de substituţie bazate pe cheltuielile de
producţie, trebuie avute în vedere precauţii similare.
Proporţionalitatea dintre salarii sau numărul de angajaţi
şi valoarea adăugată nu este sigură dacă intensitatea
capitalului pentru diverse activităţi este diferită.
Intensitatea mai mare a capitalului implică în mod normal o depreciere mai
mare şi o contribuţie mai scăzută a salariilor la valoarea
adăugată. Intensitatea capitalului variază în mod
substanţial între diferite activităţi economice, precum şi
între activităţi din aceeaşi clasă a CAEN Rev. 2. De
exemplu, activitatea de colectare a deşeurilor va avea, probabil, o
intensitate a capitalului mai scăzută decât activitatea de incinerare
a reziduurilor. Totuşi, ambele activităţi intră în
aceeaşi clasă din CAEN Rev. 2.
Schimbări în clasificarea unităţilor
Unităţile îşi pot schimba activitatea principală fie
dintr-o dată, fie în mod treptat, pe parcursul unei perioade de timp.
Activitatea principală se poate schimba în cursul unui an de la o
perioadă statistică la următoarea. Aceasta fie din cauza
factorilor sezonieri, fie datorită unei decizii a conducerii de a schimba
structura producţiei. În fiecare caz apare o schimbare destul de
bruscă în echilibrul activităţilor. De asemenea, o schimbare în
structura producţiei sau a vânzărilor poate avea loc în mod treptat,
în decurs de câţiva ani. Aceste cazuri impun schimbarea încadrării
unităţii. Schimbările prea frecvente distorsionează statistica,
până la a face interpretarea extrem de dificilă.
Pentru a
evita schimbările frecvente este necesară o regulă de
stabilitate. Fără o astfel de regulă ar exista schimbări
aparente în demografia economică a întreprinderilor active, care nu ar fi
altceva decât nişte artificii statistice. Regula de lucru este aceea
că o activitate secundară trebuie să depăşească,
timp de 2 ani, activitatea principală a unităţii înainte ca încadrarea
să fie schimbată.
Schimbările de încadrare a unităţilor, în scopul anchetelor
statistice, nu se fac mai des decât o dată pe an sau la date fixe ori pe
măsură ce informaţiile devin disponibile. Schimbările mai
frecvente ar duce la o neconcordanţă între statisticile pe termen
scurt (lunare sau trimestriale) şi cele pe termen lung.
Acest
glosar oferă o descriere mai detaliată a unora dintre termenii
utilizaţi în introducerea la CAEN Rev. 2. S-au făcut toate
încercările de a asigura concordanţa descrierilor cu definiţiile
termenilor utilizaţi în alte lucrări, dar aceste descrieri nu
urmăresc să ofere sensuri definitive, valabile în toate
împrejurările. Scopul acestui glosar este doar acela de a-l ajuta pe
utilizatorul de CAEN Rev. 2 să facă interpretări corecte.
Un
produs destinat exclusiv consumului intermediar, denumit produs exclusiv, este
un produs legat tehnologic de producţia altor produse din aceeaşi
grupă, dar care nu este produs în nicio altă grupă (de exemplu,
melasele legate de producţia zahărului). Produsele destinate exclusiv
sunt utilizate ca materii prime pentru fabricarea altor produse.
Un
produs destinat consumului intermediar, denumit produs obişnuit
(adică un produs care nu este exclusiv aparţinător unei singure
grupe), este un produs legat din punct de vedere tehnologic de producerea altor
produse, dar el nu este realizat în mai multe grupe (de exemplu, hidrogenul
produs în timpul rafinării petrolului este legat tehnologic de cel produs
în industria petrochimică şi în cocsificarea cărbunelui şi
este identic cu cel produs în grupa care cuprinde alte produse chimice de
bază).
Bunurile
de capital sunt bunuri, altele decât materiile prime şi combustibilul,
utilizate pentru producţia altor bunuri şi/sau servicii. Ele includ
clădirile, utilajele, locomotivele, camioanele, tractoarele etc. Terenul
nu este considerat, de obicei, un bun de capital.
Marfa
este un bun transportabil cu care se poate face schimb. Poate fi un articol
dintr-o serie obţinută la o linie de producţie, un articol unic
sau suportul material pentru un serviciu (CD-ul pentru software). Acesta este
un concept utilizat pentru clasificările vamale.
Un
proces de transformare (fizic, chimic, manual sau de orice natură) utilizat
în fabricarea de noi produse (fie ele bunuri de consum, intermediare sau de
investiţii), în prelucrarea produselor uzate sau pentru furnizarea de
servicii industriale.
Aparatură şi echipament de un anumit tip, destinat în principal
utilizării în gospodăriile private, de exemplu, maşini de
spălat pentru menaj.
Maşini şi echipamente cunoscute în principal pentru altă
utilizare decât în gospodării (de exemplu, maşini-unelte şi
maşini de spălat pentru spălătorii).
În
secţiunea C "Industria prelucrătoare" sunt incluse atât
mica industrie, cât şi activităţile de mare anvergură.
Trebuie remarcat faptul că utilizarea instalaţiilor şi
maşinilor grele nu este exclusivă secţiunii C.
Un
produs este rezultatul activităţii economice. Este termenul generic
aplicat bunurilor şi serviciilor.
Produse
pentru care prelucrarea s-a încheiat.
Produse
realizate printr-o serie de prelucrări, dar necesitând o prelucrare
ulterioară, înainte de a fi gata pentru întrebuinţare. Ele pot fi
vândute altor fabricanţi pentru prelucrarea ulterioară. Exemplele
tipice ar putea include piesele brute, din metal turnat, vândute pentru a fi
finisate în altă parte.
Producţia este o activitate care are drept rezultat un produs. Termenul
este utilizat cu referire la întreaga gamă a activităţilor
economice. Termenul nu este exclusiv pentru sectorul agricol, extractiv sau de
prelucrare, ci este folosit, de asemenea, şi pentru sectorul serviciilor.
În funcţie de ramura de activitate se pot utiliza termeni mai specifici
pentru a defini producţia: prestare de servicii, prelucrare, fabricare
etc. Producţia poate fi măsurată în diverse moduri, fie în
unităţi fizice, fie în termeni valorici.
Transformarea este un proces care modifică natura, compoziţia sau
forma materiilor prime ori a produselor semifabricate în scopul obţinerii
de produse noi.
Un
proces care este executat, între altele, în scopul protejării anumitor
produse pentru a le conferi anumite proprietăţi sau pentru a preveni
orice efecte dăunătoare care ar putea rezulta din utilizarea lor.
Exemple: tratarea culturilor, a lemnului, a materialelor şi reziduurilor.
Valoarea
adăugată brută este valoarea producţiei brute minus costul
materialelor şi al altor costuri intermediare.
SECŢIUNEA A - AGRICULTURĂ,SILVICULTURĂ
ŞI PESCUIT
01
Agricultură, vânătoare şi servicii anexe
011
Cultivarea plantelor nepermanente
012
Cultivarea plantelor din culturi permanente
013
Cultivarea plantelor pentru înmulţire
015
Activităţi în ferme mixte (cultura
016
Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi
după recoltare
017
Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi
de servicii anexe vânătorii
02
Silvicultură şi exploatare forestieră
021
Silvicultură şi alte activităţi forestiere
023
Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană
024
Activităţi de servicii anexe silviculturii
SECŢIUNEA B - INDUSTRIA
EXTRACTIVĂ
05
Extracţia cărbunelui superior şi inferior
051
Extracţia cărbunelui superior
052
Extracţia cărbunelui inferior
06
Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale
061
Extracţia petrolului brut 28
062
Extracţia gazelor naturale. 28
07
Extracţia minereurilor metalifere
071
Extracţia minereurilor feroase
072
Extracţia minereurilor metalifere neferoase
081
Extracţia pietrei, nisipului şi argilei
089 Alte
activităţi extractive n.c.a.
09
Activităţi de servicii anexe
091
Activităţi de servicii anexe
099
Activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor
SECŢIUNEA C - INDUSTRIA
PRELUCRĂTOARE
101
Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a
produselor din carne
102
Prelucrarea şi conservarea peştelui,crustaceelor şi
moluştelor
103
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
104
Fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi animale
105
Fabricarea produselor lactate
106
Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din
amidon
107
Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase
108
Fabricarea altor produse alimentare
109
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor
12
Fabricarea produselor din tutun. 30
120
Fabricarea produselor din tutun. 30
13
Fabricarea produselor textile
131
Pregătirea fibrelor şi filarea
133
Finisarea materialelor textile. 31
139
Fabricarea altor articole textile
14
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
141
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepţia articolelor
din blană
142
Fabricarea articolelor din blană
143
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau
croşetare
161
Tăierea şi rindeluirea lemnului
162
Fabricarea produselor din lemn,plută, paie şi din alte materiale
vegetale
17
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie
171
Fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului
172
Fabricarea articolelor din hârtie şi carton
18
Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor
181
Tipărire şi activităţi de servicii conexe tipăririi
182
Reproducerea înregistrărilor
19
Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din
prelucrarea ţiţeiului 33
191
Fabricarea produselor de cocserie
192
Fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului
20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice
202
Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice
203
Fabricarea vopselelor, lacurilor,cernelii tipografice şi masticurilor
204
Fabricarea săpunurilor, detergenţilor şi a produselor de
întreţinere, cosmetice şi de parfumerie
205
Fabricarea altor produse chimice
206
Fabricarea fibrelor sintetice şi artificiale
21
Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor
farmaceutice
211
Fabricarea produselor farmaceutice de bază
212
Fabricarea preparatelor farmaceutice
22
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice
221
Fabricarea articolelor din cauciuc
222
Fabricarea articolelor din material plastic
23
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
231
Fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă
232
Fabricarea de produse refractare
233
Fabricarea materialelor de
234
Fabricarea altor articole din ceramică şi porţelan
235
Fabricarea cimentului, varului şi ipsosului
236
Fabricarea articolelor din beton,ciment şi ipsos
237
Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei
239
Fabricarea produselor abrazive şi a altor produse din minerale nemetalice
n.c.a.
241
Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje
242
Producţia de tuburi, ţevi, profile tubulare şi accesorii pentru
acestea,
243
Fabricarea altor produse prin prelucrarea primară a oţelului
244
Producţia metalelor preţioase şi a altor metale neferoase
251
Fabricarea de construcţii metalice
253
Producţia generatoarelor de aburi(cu excepţia cazanelor pentru
încălzire centrală)
254
Fabricarea armamentului şi muniţiei
255
Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică;
metalurgia pulberilor
256
Tratarea şi acoperirea metalelor; operaţiuni de mecanică
generală pe bază
de plată sau contract
257
Producţia de unelte şi articole de fierărie
259
Fabricarea altor produse prelucrate din metal
26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice
261
Fabricarea componentelor electronice
262
Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice
263
Fabricarea echipamentelor de comunicaţii
264
Fabricarea produselor electronice de larg consum
265
Fabricarea de echipamente de măsură, verificare, control şi
navigaţie; producţia de ceasuri
266
Fabricarea de echipamente pentru radiologie, electrodiagnostic şi
electroterapie
267
Fabricarea de instrumente optice şi echipamente fotografice
268
Fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţi
înregistrărilor
27 Fabricarea echipamentelor electrice
272
Fabricarea de acumulatori şi baterii
273
Fabricarea de fire şi cabluri; fabricarea dispozitivelor de conexiune
pentru acestea
274
Fabricarea de echipamente electrice de iluminat
275
Fabricarea de echipamente casnice
279
Fabricarea altor echipamente
28
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.
281
Fabricarea de maşini şi utilaje de utilizare generală
282
Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală
283
Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi
exploatări forestiere
284
Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea metalului şi a
maşinilor-unelte
289
Fabricarea altor maşini şi utilaje cu destinaţie specifică
29
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi
semiremorcilor
291
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier
292
Producţia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci şi
semiremorci
293
Producţia de piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru
motoare de autovehicule
30
Fabricarea altor mijloace de transport
301
Construcţia de nave şi bărci
302
Fabricarea materialului rulant 40
303
Fabricarea de aeronave şi nave spaţiale
304
Fabricarea vehiculelor militare de luptă
309
Fabricarea altor echipamente de transport n.c.a.
32
Alte activităţi industriale n.c.a.
321
Fabricarea bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor
similare
322
Fabricarea instrumentelor muzicale
323
Fabricarea articolelor pentru sport
324
Fabricarea jocurilor şi jucăriilor
325
Fabricarea de dispozitive, aparate şi instrumente medicale şi
stomatologice
329
Alte activităţi industriale
33
Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi
echipamentelor
331
Repararea articolelor fabricate din metal, repararea maşinilor şi
echipamentelor
332
Instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale
35
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat
351
Producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice
352
Producţia gazelor; distribuţia combustibililor gazoşi prin
conducte
353
Furnizarea de abur şi aer condiţionat
36
Captarea, tratarea şi distribuţia apei
360
Captarea, tratarea şi distribuţia apei
37
Colectarea şi epurarea apelor uzate
370
Colectarea şi epurarea apelor uzate
38
Colectarea, tratarea şi eliminarea
382
Tratarea şi eliminarea deşeurilor
39
Activităţi şi servicii de decontaminare
390
Activităţi şi servicii de decontaminare
411
Dezvoltare (promovare) imobiliară
412
Lucrări de construcţii a clădirilor
421
Lucrări de construcţii a drumurilor şi a căilor ferate
422
Lucrări de construcţii a proiectelor utilitare
429
Lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti
43
Lucrări speciale de construcţii
431
Lucrări de demolare şi de pregătire a terenului
439
Alte lucrări speciale de construcţii
SECŢIUNEA G - COMERŢ
CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI
MOTOCICLETELOR
45
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi
repararea autovehiculelor şi a motocicletelor
452
Întreţinerea şi repararea autovehiculelor
453
Comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicule
454
Comerţ cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea
şi repararea motocicletelor
46
Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule
şi motociclete
461
Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata
462
Comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii
463
Comerţ cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al
tutunului
464
Comerţ cu ridicata al bunurilor de consum
465
Comerţ cu ridicata al echipamentului informatic şi de
telecomunicaţii
466
Comerţ cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri
467
Comerţ cu ridicata specializat al altor produse
469
Comerţ cu ridicata nespecializat
47
Comerţ cu amănuntul, cu
excepţia
471
Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate
473
Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în
magazine specializate
474
Comerţ cu amănuntul al echipamentului informatic şi de
telecomunicaţii în magazine specialitate
475
Comerţ cu amănuntul al altor produse casnice, în magazine
specializate
476
Comerţ cu amănuntul de bunuri culturale şi recreative, în
magazine specializate
477
Comerţ cu amănuntul al altor bunuri,în magazine specializate
478
Comerţ cu amănuntul efectuat prin standuri, chioşcuri şi
pieţe
479
Comerţ cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine,
standuri,
chioşcuri şi pieţe
49
Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
491
Transporturi interurbane de călători pe calea ferată
492
Transporturi de marfă pe calea ferată
493
Alte transporturi terestre de călători
494
Transporturi rutiere de mărfuri şi servicii de mutare
495
Transporturi prin conducte
501
Transporturi maritime şi costiere de pasageri
502
Transporturi maritime şi costiere de marfă
503
Transporturi de pasageri pe căi navigabile interioare
504
Transportul de marfă pe căi navigabile interioare
511
Transporturi aeriene de pasageri
512
Transporturi aeriene de marfă şi transportări spaţiale
52
Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi
522
Activităţi anexe pentru transporturi
53
Activităţi de poştă şi de curier
531
Activităţi poştale desfăşurate sub obligativitatea
serviciului universal
532
Alte activităţi poştale şi de curier
55
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare
551
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare
552
Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de
scurtă durată
553
Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere
56
Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie
562
Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi
alte servicii de alimentaţie
563 Baruri
şi alte activităţi de servire a băuturilor
581
Activităţi de editare a cărţilor, ziarelor, revistelor
şi alte activităţi de editare
582 Activităţi
de editare a produselor software
591
Activităţi de producţie cinematografică, video şi de
programe
592
Activităţi de realizare a înregistrărilor audio şi
activităţi
60
Activităţi de difuzare şi transmitere de programe
601
Activităţi de difuzare a programelor
602
Activităţi de difuzare a programelor de televiziune
611
Activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu
612
Activităţi de telecomunicaţii prin reţele fără
cablu
613
Activităţi de telecomunicaţii prin satelit
619 Alte
activităţi de telecomunicaţii
62
Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
620
Activităţi de servicii în tehnologia
63
Activităţi de servicii informatice
639 Alte
activităţi de serviciiinformaţionale
SECŢIUNEA K -
INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI
64
Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de
asigurări şi ale fondurilor de pensii
642
Activităţi ale holdingurilor
643
Fonduri mutuale şi alte entităţi financiare similare
653
Activităţi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din
sistemul public
de asigurări sociale)
66
Activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare,
activităţi de asigurare şi fonduri de pensii
662
Activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii
663
Activităţi de administrare a fondurilor
SECŢIUNEA L -
TRANZACŢII IMOBILIARE
681
Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii
682
Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau
închiriate
683
Activităţi imobiliare pe bază de comision sau contract
SECŢIUNEA M –
ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE
69
Activităţi juridice şi de contabilitate
692
Activităţi de contabilitate şi audit financiar;
consultanţă în domeniul fiscal
701
Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor
administrative centralizate
702
Activităţi de consultanţă în management
71
Activităţi de arhitectură şi inginerie;
activităţi de testări şi analiză tehnică
711
Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de
consultanţă tehnică legate de acestea
712
Activităţi de testări şi analize tehnice
721
Cercetare-dezvoltare în ştiinţe naturale şi inginerie
722
Cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste
73
Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei
732
Activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei
publice
74
Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
741
Activităţi de design specializat
743
Activităţi de traducere scrisă şi orală
(interpreţi)
749 Alte
activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a.
SECŢIUNEA N -
ACTIVITĂŢI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI
DE SERVICII SUPORT
771
Activităţi de închiriere şi leasing cu autovehicule
772
Activităţi de închiriere şi leasing cu bunuri personale şi
gospodăreşti
773
Activităţi de închiriere şi leasing cu alte maşini,
echipamente şi bunuri tangibile
774
Leasing cu bunuri intangibile (exclusiv financiare)
78
Activităţi de servicii privind forţa de muncă
781
Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă
782
Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului
783 Servicii
de furnizare şi management a forţei de muncă
791
Activităţi ale agenţiilor turistice şi a
tur-operatorilor
799
Alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică
80
Activităţi de investigaţii şi protecţie
801
Activităţi de protecţie şi gardă
802
Activităţi de servicii privind sistemele de securizare
803
Activităţi de investigaţii
81
Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri
811
Activităţi de servicii suport combinate
813
Activităţi de întreţinere peisagistică
821
Activităţi de secretariat şi servicii suport
822
Activităţi ale centrelor de intermediere telefonică (call
center)
823
Activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor
829
Activităţi de servicii suport pentru întreprinderi n.c.a.
SECŢIUNEA O -
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI APĂRARE; ASIGURĂRI SOCIALE
DIN SISTEMUL PUBLIC
84
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale
din sistemul public
841
Administraţie publică generală, economică şi
socială
842
Activităţi de servicii pentru societate
843
Activităţi de protecţie socială obligatorie
856
Activităţi de servicii suport pentru învăţământ
SECŢIUNEA Q -
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
86
Activităţi referitoare la sănătatea umană
861
Activităţi de asistenţă spitalicească
862
Activităţi de asistenţă medicală
869
Alte activităţi referitoare la sănătatea umană
87
Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă
socială, cu cazare
871
Activităţi ale centrelor de îngrijire medicală
872
Activităţi ale centrelor de recuperare psihică şi de
dezintoxicare, exclusiv spitale 61
879 Alte
activităţi de asistenţă socială, cu cazare n.c.a.
88
Activităţi de asistenţă socială, fără cazare
889 Alte
activităţi de asistenţă socială, fără cazare
90
Activităţi de creaţie şi interpretare artistică
900
Activităţi de creaţie şi interpretare artistică
91
Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte
activităţi culturale. 62
910
Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte
activităţi culturale. 62
92
Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri
920
Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri
93
Activităţi sportive, recreative şi distractive
932
Alte activităţi recreative şi distractive
SECŢIUNEA S - ALTE
ACTIVITĂŢI DE SERVICII
94
Activităţi asociative diverse
941
Activităţi ale organizaţiilor economice, patronale şi
profesionale
942
Activităţi ale sindicatelor salariaţilor
949 Alte
activităţi asociative. 63
95
Reparaţii de calculatoare, de articole personale şi de uz
gospodăresc
951
Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor de comunicaţii
952
Reparaţii de articole personale şi de uz gospodăresc
96
Alte activităţi de servicii
960
Alte activităţi de servicii
97
Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de
personal casnic
970
Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de
personal casnic
981
Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri
destinate consumului propriu
982
Activităţi ale gospodăriilor private de producere de servicii
pentru scopuri proprii
SECŢIUNEA U -
ACTIVITĂŢI ALE ORGANIZAŢIILOR ŞI ORGANISMELOR
EXTRATERITORIALE
99
Activităţi ale organizaţiilor şi
organismelor extrateritoriale
990
Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor
extrateritoriale
Clasificarea activităţilor din economia
naţională - CAEN Rev. 2
______________________________________________________________________________
n.c.a.: neclasificate altundeva *parte
din
Div Grupă Clasă CAEN Rev. 2 CAEN ISIC
Rev. 1 Rev. 4
SECŢIUNEA A -
AGRICULTURĂ,SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT
01 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe
011 Cultivarea plantelor nepermanente
0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv
0111* 0111
orez), plantelor leguminoase şi a
0112*
plantelor producătoare de
seminţe
oleaginoase
0112 Cultivarea
orezului
0111* 0112
0113 Cultivarea legumelor şi a pepenilor,
0111* 0113
a rădăcinoaselor şi
tuberculilor 0112*
0114 Cultivarea trestiei de
zahăr
0111* 0114
0115 Cultivarea tutunului
0111* 0115
0116 Cultivarea plantelor pentru
fibre 0111* 0116
textile
0119 Cultivarea altor plante din culturi
0111* 0119
nepermanente
0112*
012 Cultivarea plantelor din culturi permanente
0121 Cultivarea
strugurilor
0113* 0121
0122 Cultivarea fructelor tropicale
şi 0113* 0122
subtropicale
0123
Cultivarea fructelor
citrice
0113* 0123
0124 Cultivarea fructelor seminţoase
şi 0113* 0124
sâmburoase
0125 Cultivarea fructelor
arbuştilor 0112*
0125
fructiferi, căpşunilor, nuciferilor
0113*
şi a altor pomi
fructiferi
0126 Cultivarea fructelor
oleaginoase 0111*
0126
0113*
0127 Cultivarea plantelor
pentru
0113* 0127
prepararea
băuturilor
0128 Cultivarea condimentelor, plantelor
0111* 0128
aromatice, medicinale şi a plantelor
0112*
de uz
farmaceutic
0113*
0129
Cultivarea altor plante permanente 0111*
0129
0201*
013 Cultivarea plantelor pentru înmulţire
0130 Cultivarea plantelor pentru înmulţire
0112* 0130
0141 Creşterea bovinelor de lapte
0121* 0141*
0142 Creşterea altor
bovine
0121* 0141*
0143 Creşterea cailor şi a altor
cabaline 0122* 0142
0144 Creşterea cămilelor şi a
camelidelor 0125* 0143
0145 Creşterea ovinelor şi
caprinelor 0122*
0144
0146 Creşterea
porcinelor
0123 0145
0147 Creşterea
păsărilor
0124 0146
0149 Creşterea altor
animale
0122* 0149
0125*
015 Activităţi în ferme mixte (cultura
vegetală combinată cu creşterea
animalelor)
0150 Activităţi în ferme mixte
(cultura 0130 0150
vegetală combinată cu
creşterea
animalelor)
016 Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare
0161 Activităţi auxiliare pentru producţia
0141* 0161
vegetală
0162 Activităţi auxiliare pentru creşterea
0142 0162
animalelor
9272*
0163 Activităţi după recoltare
0141* 0163
0111*
0113*
0164 Pregătirea
seminţelor
0111* 0164
0112*
0113*
0141*
017 Vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului şi activităţi de servicii anexe vânătorii
0170 Vânătoare, capturarea cu capcane
a 0150* 0170
vânatului şi activităţi de
servicii
anexe
vânătorii
02
Silvicultură şi exploatare forestieră
021 Silvicultură şi alte activităţi forestiere
0210 Silvicultură şi alte
activităţi
0112* 0210
forestiere
0201*
0220 Exploatarea
forestieră
0201* 0220
023 Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană
0230 Colectarea produselor
forestiere 0112*
0230
nelemnoase din flora
spontană
0113*
0201*
024 Activităţi de servicii anexe silviculturii
0240 Activităţi de servicii
anexe
0202 0240
silviculturii
7414*
0311 Pescuitul
maritim
0501* 0311
0312 Pescuitul în ape
dulci
0501* 0312
0321 Acvacultura maritimă
0502*
0321
0322 Acvacultura în ape
dulci
0502* 0322
0125*
SECŢIUNEA B - INDUSTRIA EXTRACTIVĂ
05 Extracţia cărbunelui superior şi inferior
051 Extracţia cărbunelui superior
(PCS =/> 23865
kJ/kg)
0510 Extracţia cărbunelui
superior
1010* 0510
(PCS =/> 23865 kJ/kg)
052 Extracţia cărbunelui inferior
(PCS < 23865
kJ/kg)
0520 Extracţia cărbunelui
inferior
1020* 0520
(PCS < 23865
kJ/kg)
06
Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale
0610 Extracţia petrolului
brut
1110* 0610
062 Extracţia gazelor naturale
0620 Extracţia gazelor
naturale
1110* 0620
07 Extracţia minereurilor metalifere
071 Extracţia minereurilor feroase
0710 Extracţia minereurilor
feroase 1310*
0710
072 Extracţia minereurilor metalifere neferoase
0721 Extracţia minereurilor de uraniu
şi 1200* 0721
toriu
0729 Extracţia altor minereuri metalifere
1320* 0729
neferoase
081 Extracţia pietrei, nisipului şi argilei
0811 Extracţia pietrei ornamentale şi
a 1411* 0810*
pietrei pentru construcţii, extracţia
1412*
pietrei calcaroase, ghipsului, cretei
1413*
şi a
ardeziei
0812 Extracţia pietrişului şi
nisipului; 1421* 0810*
extracţia argilei şi
caolinului
1422*
089 Alte activităţi extractive n.c.a.
0891 Extracţia mineralelor
pentru
1430* 0891
industria chimică şi
a
îngrăşămintelor
naturale
0892 Extracţia
turbei
1030* 0892
0893
Extracţia
sării
1440* 0893
0899 Alte activităţi extractive
n.c.a. 1450* 0899
09
Activităţi de servicii anexe
extracţiei
091 Activităţi de servicii anexe
extracţiei petrolului brut şi
gazelor
naturale
0910 Activităţi de servicii
anexe
1120 0910
extracţiei petrolului brut şi gazelor
1110*
naturale
099 Activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor
0990 Activităţi de servicii anexe
pentru 1010* 0990
extracţia
mineralelor
1020*
1030*
1200*
1310*
1320*
1411*
1412*
1413*
1421*
1422*
1430*
1440*
1450*
SECŢIUNEA C -
INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE
101 Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne
1011 Prelucrarea şi conservarea
cărnii 1511 1010*
1512*
1012 Prelucrarea şi conservarea cărnii de
1512* 1010*
pasăre
1013 Fabricarea produselor din
carne 1513* 1010*
(inclusiv din carne de
pasăre)
102 Prelucrarea şi conservarea peştelui,crustaceelor şi moluştelor
1020 Prelucrarea şi conservarea peştelui, 1520*
1020
crustaceelor şi
moluştelor
103 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor
1031 Prelucrarea şi conservarea cartofilor
1531 1030*
1032 Fabricarea sucurilor de fructe
şi 1532 1030*
legume
1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor
0141* 1030*
şi
legumelor n.c.a.
1533*
5131*
104 Fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi animale
1041 Fabricarea uleiurilor şi
grăsimilor 1541 1040*
1542
0113*
1042 Fabricarea margarinei şi a
altor 1543 1040*
produse comestibile
similare
105 Fabricarea produselor lactate
1051 Fabricarea produselor lactate şi
a 1551 1050*
brânzeturilor
1052 Fabricarea
îngheţatei
1552 1050*
106 Fabricarea produselor de morărit, a amidonului şi produselor din amidon
1061 Fabricarea produselor de
morărit 1561
1061
1062 Fabricarea amidonului şi a produselor
1562* 1062
din
amidon
107 Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase
1071 Fabricarea pâinii;
fabricarea
1581* 1071*
prăjiturilor şi a
produselor
proaspete de
patiserie
1072 Fabricarea biscuiţilor
şi
1582 1071*
pişcoturilor; fabricarea
prăjiturilor
şi a
produselor conservate
de
patiserie
1073 Fabricarea macaroanelor,
tăiţeilor, 1585* 1074
cuş-cuş-ului şi a altor
produse
făinoase
similare
108 Fabricarea altor produse alimentare
1081 Fabricarea
zahărului
1583 1072
1082 Fabricarea produselor din cacao, a
1584 1073
ciocolatei şi a produselor
zaharoase
1083 Prelucrarea ceaiului şi
cafelei 1586
1079*
1084 Fabricarea condimentelor
şi
1587 1079*
ingredientelor
1440*
1085 Fabricarea de mâncăruri
preparate 1513* 1075
1520*
1533*
1581*
1585*
1086 Fabricarea preparatelor alimentare
1588 1079*
omogenizate şi alimentelor
dietetice
1089 Fabricarea altor produse alimentare
1513* 1079*
n.c.a.
1589
1562*
1581*
109
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor
1091 Fabricarea preparatelor pentru hrana
1571 1080*
animalelor de
fermă
1092
Fabricarea preparatelor pentru hrana 1572
1080*
animalelor de
companie
1101 Distilarea, rafinarea
şi mixarea 1591
1101
băuturilor
alcoolice
1592*
5134*
1102 Fabricarea vinurilor din
struguri 0113* 1102*
1593
5134*
1103 Fabricarea cidrului şi a altor vinuri
1594 1102*
din
fructe
1104 Fabricarea altor băuturi nedistilate,
1595 1102*
obţinute prin
fermentare
1105 Fabricarea
berii
1596 1103*
1106 Fabricarea
malţului
1597 1103*
1107 Producţia de băuturi
răcoritoare 1598
1104
nealcoolice;
producţia de
ape
minerale şi alte ape
îmbuteliate
12
Fabricarea produselor din tutun
120 Fabricarea produselor din tutun
1200 Fabricarea produselor din
tutun 1600
1200
13
Fabricarea produselor textile
131 Pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile
1310 Pregătirea fibrelor şi
filarea 1711
1311
fibrelor
textile
1712
1713
1714
1715
1716
1717
1320 Producţia de
ţesături
1721 1312
1722
1723
1724
1725
1830*
133 Finisarea materialelor textile
1330 Finisarea materialelor
textile 1730
1313
5271*
139 Fabricarea altor articole textile
1391 Fabricarea de metraje prin tricotare
1760 1391
sau
croşetare
1830*
1392 Fabricarea de articole confecţionate
1740* 1392
din textile (cu
excepţia
îmbrăcămintei şi lenjeriei de
corp)
1393 Fabricarea de covoare şi
mochete 1751
1393
1394 Fabricarea de odgoane, frânghii,
1752* 1394
sfori şi
plase
1395 Fabricarea de textile neţesute
şi 1753 1399*
articole din acestea, cu
excepţia
confecţiilor de
îmbrăcăminte
1396 Fabricarea de articole tehnice
şi 1754* 1399*
industriale din
textile
1399 Fabricarea altor articole
textile 1754* 1399*
n.c.a.
3663*
14
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
141
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepţia articolelor
din blană
1411 Fabricarea articolelor
de
1810* 1410*
îmbrăcăminte din
piele
1412 Fabricarea de articole
de
1821 1410*
îmbrăcăminte pentru
lucru
1413 Fabricarea altor articole
de
1822 1410*
îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria
de
corp)
1414
Fabricarea de articole de lenjerie
1823 1410*
de
corp
1419 Fabricarea altor articole
de
1771* 1410*
îmbrăcăminte şi accesorii
n.c.a. 1824*
142 Fabricarea articolelor din blană
1420 Fabricarea articolelor din
blană 1830*
1420
143 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare sau croşetare
1431 Fabricarea prin tricotare
sau 1771*
1430*
croşetare a ciorapilor şi
articolelor
de galanterie
1439 Fabricarea prin tricotare
sau
1772 1430*
croşetare a altor articole
de
îmbrăcăminte
15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor
1511 Tăbăcirea şi finisarea
pieilor; 1910
1511
prepararea şi vopsirea blănurilor
1830*
1512 Fabricarea articolelor de voiaj
şi 1920* 1512
marochinărie şi a articolelor de
3663*
harnaşament
1520 Fabricarea
încălţămintei
1930* 1520
16
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută,
cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din
alte materiale vegetale împletite
161 Tăierea şi rindeluirea lemnului
1610 Tăierea şi rindeluirea
lemnului 2010
1610
162 Fabricarea produselor din lemn,plută, paie şi din alte materiale vegetale
1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor
2020 1621
din
lemn
1622 Fabricarea parchetului asamblat în
2030* 1622*